|
LPM407/2006 ID intern unic: 322823 |
|
 Republica Moldova |
|
| PARLAMENTUL | |
| LEGE
Nr. 407
din 21.12.2006 |
|
|
cu privire la asigurări
|
|
| Publicat :06.04.2007 în Monitorul Oficial Nr. 47-49 art Nr : 213 | |
|
Ţinînd cont de tendinţa Republicii Moldova spre integrare economică bazată pe adoptarea şi implementarea regulilor şi reglementărilor economice şi comerciale existente în Spaţiul Economic European, în scopul elaborării unui cadru regulatoriu prudent pentru pieţele financiare şi cadru de supraveghere echivalent cu cel în vigoare în Uniunea Europeană şi în scopul dezvoltării pieţei asigurărilor,
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni principale
În
sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
activitate de asigurare - activitate care constă,
în principal, din: oferirea, negocierea şi încheierea de contracte de asigurare şi reasigurare,
încasarea de prime, lichidarea de daune, efectuarea de acţiuni de regres şi de recuperare;
activitate de intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări - activitate care constă
din prezentarea sau propunerea contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare, din alte acţiuni de
pregătire a încheierii unor astfel de contracte, din încheierea lor, sau de contribuţie la
gestionarea contractelor, în special în cazulsolicitării de daune.
Aceste
activităţi nu se consideră de intermediere în asigurare şi/sau în reasigurare în cazul în care sînt
îndeplinite de un asigurător sau de un angajat al lui care acţionează sub responsabilitatea
asigurătorului. Nu se consideră activităţi de intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări nici
următoarele: furnizarea ocazională de informaţii, în contextul unor alte activităţi profesionale al
căror scop nu rezidă în oferirea de asistenţă clienţilor în vederea încheierii sau administrării
unui contract de asigurare şi/sau reasigurare, administrarea daunelor unui asigurător (reasigurător)
la nivel profesional şi nici compensarea daunelor şi evaluarea de către un expert a solicitărilor de
daune;
actuar - persoană fizică
specializată în evaluarea riscurilor financiare prin metode actuariale (statistice, matematice şi
economice) titulară a unui certificat de calificare eliberat de autoritatea de
supraveghere;
[Art.1 noţiunea în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
acţionar semnificativ - persoană fizică sau
persoană juridică ce exercită nemijlocit şi de una singură ori prin intermediul altor persoane
fizice sau juridice, ori în colaborare cu ele, acţionînd în mod concertat, drepturi aferente
unor acţiuni de cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale asigurătorului
(reasigurătorului) sau care exercită o influenţă semnificativă asupra
administrării asigurătorului (reasigurătorului);
[Art.1 noţiunea modificată prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] agent bancassurance – bancă comercială, asociaţie de economii şi împrumut, organizație de microfinanțare sau persoană juridică care practică activitatea de leasing, care în baza mandatului acordat de asigurător este în drept să încheie, în numele şi din contul asigurătorului, contracte de asigurare cu terţii conform condiţiilor stipulate în contractul de mandat; [Art.1 noţiunea modificată prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] [Art.1 noţiunea introdusă LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] agent de asigurare - persoană fizică sau
persoană juridică ce desfăşoară activitate profesională în baza mandatului acordat de
asigurător, avînd dreptul să încheie, în numele şi din contul asigurătorului, contracte de
asigurare cu terţii, conform condiţiilor stipulate în contractul de mandat, fără să aibă
calitatea de asigurător, reasigurător, agent bancassurance sau de broker de
asigurare şi/sau de reasigurare;
[Art.1 noţiunea modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
asigurare - transfer al unui risc eventual, inclusiv al riscului
unei pierderi financiare şi/sau al unei pagube materiale, de la asigurat la asigurător, în
conformitate cu contractul de asigurare;
asigurat - persoană care are
încheiat sau pentru care s-a încheiat un contract de
asigurare cu asigurătorul;
[Art.1 noţiunea modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
asigurător (reasigurător) - persoană juridică înregistrată în Republica Moldova
care, în condiţiile prezentei legi, deţine licenţă pentru desfăşurarea activităţii de asigurare
(reasigurare);
[Art.1 noţiunea modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] asistent în brokeraj - persoană fizică sau
persoană juridicăîmputernicită printr-o procură, în baza unui contract cu un broker
de asigurare şi/sau de reasigurare şi sub acoperirea contractului de răspundere civilă
profesională a brokerului în cauză, să desfăşoare anumite activităţi necesare pentru
îndeplinirea mandatului de brokeraj;
asistenţă (assistance) – acordare de către asigurător (reasigurător) sau alte persoane juridice, în cadrul asigurărilor de persoane, a asistenţei asiguratului (beneficiarului) în caz de producere a riscului asigurat, care constă în organizarea prestării către asigurat (beneficiar) a serviciilor tehnice, medicale, financiare, juridice; [Art.1 noţiunea introdusă LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
autoritate de supraveghere – Comisia Naţională a Pieţei
Financiare;
[Art.1 noţiunea în redacţia LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75] beneficiar efectiv – persoană fizică care deţine sau controlează în ultimă instanţă achizitorul potenţial ori deţinătorul direct sau indirect al unei cote de participare în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) egale cu sau mai mari decît participația calificată; [Art.1 noţiunea introdusă prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
broker de asigurare şi/sau de reasigurare - persoană juridică
înregistrată în Republica Moldova care, în condiţiile prezentei legi, negociază pentru clienţii
săi persoane fizice sau persoane juridice, asiguraţi (reasiguraţi) sau potenţiali asiguraţi
(reasiguraţi), încheierea de contracte de asigurare (reasigurare) şi care prestează
servicii de consultanţă şi inspecţie de risc şi acordă asistenţă pe
durata derulării contractelor sau în legătură cu regularizarea daunelor, după caz;
[Art.1 noţiunea modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
caz asigurat - risc asigurat, prevăzut în contractul de asigurare, a
cărui producere conferă asiguratului dreptul de a fi indemnizat sau despăgubit de către
asigurător;
cheltuieli de achiziţie – cheltuieli ocazionate de încheierea contractelor de asigurare. Ele cuprind atît cheltuielile direct imputabile, precum comisioanele de achiziţie şi cheltuielile de deschidere de dosar sau de acceptare a contractelor de asigurare în portofoliu, cît şi cheltuielile indirect imputabile, precum cheltuielile de publicitate sau cheltuielile administrative legate de prelucrarea cererilor şi de eliberarea poliţelor de asigurare; [Art.1 noţiunea introdusă LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
coasigurare - operaţiune prin care doi sau mai mulţi asigurători
subscriu acelaşi risc, fiecare asumîndu-şi o cotă-parte din el;
contractant al asigurării – persoană care încheie contractul de asigurare pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană şi se obligă faţă de asigurător să plătească prima de asigurare, fără a obţine calitatea de asigurat; [Art.1 noţiunea introdusă LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] corespondent – orice asigurător sau altă persoană juridică desemnată de către unul sau mai mulţi asigurători nerezidenţi ai Republicii Moldova, cu aprobarea prealabilă a Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule, în scopul regularizării şi soluţionării cererilor de despăgubire rezultate din accidente de autovehicule produse pe teritoriul Republicii Moldova pentru care asigurătorul sau asigurătorii nerezidenţi au emis o poliţă de asigurare valabilă pe teritoriul Republicii Moldova; [Art.1 noţiunea introdusă LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] franşiză - parte din
prejudiciu suportată de asigurat, care este stabilită în calitate de sumă fixă sau de procent din
despăgubirea de asigurare ori din suma asigurată şi care este prevăzută în contractul de
asigurare;
[Art.1 noţiunea în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] intermediar în asigurări - persoană fizică sau persoană juridică ce desfăşoară
activitate de intermediere în asigurări în schimbul unei remuneraţii şi are calitatea de broker
de asigurare, agent de asigurare sau agent bancassurance;
[Art.1 noţiunea modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
intermediar în reasigurări - broker de reasigurare care intermediază, în schimbul
unei remuneraţii, în principal activitatea de reasigurare;
mandat de brokeraj - contract de mandat
încheiat între asigurat (reasigurat) sau potenţial asigurat (reasigurat), în calitate de client,
şi brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare prin care se încredinţează acestuia din urmă
negocierea încheierii contractelor de asigurare sau de reasigurare, acordarea de asistenţă
înainte şi pe durata derulării contractelor sau în legătură cu regularizarea daunelor, după caz;
participaţie calificată – deținere de către o persoană, direct sau indirect, a cel puțin 10% din capitalul social sau din drepturile de vot ale asigurătorului (reasigurătorului) sau orice altă posibilitate de a exercita o influență semnificativă asupra administrării asigurătorului (reasigurătorului) în care este deținută participația; [Art.1 noţiunea în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] participanţi profesionişti la piaţa asigurărilor - asigurător (reasigurător), intermediar în asigurări
şi/sau în reasigurărişi actuarul care desfăşoară activitate în temeiul prezentei
legi;
persoană cu funcţie de răspundere - persoană care,
fiind învestită prin lege, statut sau act administrativ, îşi asumă obligaţii şi exercită de sine
stătător sau în comun cu alte persoane atribuţii de dispoziţie în numele şi în contul
asigurătorului, reasigurătorului sau brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare, şi anume:
membru al consiliului societăţii, al organului executiv, al comisiei de cenzori, contabil-şef,
conducător al filialei etc. Numirea în funcție a membrului consiliului societății
și al organului executiv se aprobă în prealabil de către autoritatea de supraveghere. Responsabilitățile
membrilor consiliului societății și ai organului executiv nu pot fi transmise altor persoane;
[Art.1 noţiunea modificată prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
primă brută subscrisă - primă calculată de
asigurător (reasigurător) conform unui contract de asigurare (reasigurare), înainte de deducerea
oricăror sume din aceasta;
primă netă subscrisă - primă brută
calculată de asigurător (reasigurător) conform unui contract de asigurare (reasigurare) după
deducerea părţii din prima transmisă în reasigurare;
risc - eveniment inconvenient, posibil şi viitor care ar
putea afecta bunurile, capacitatea de muncă, viaţa ori sănătatea persoanei;
risc asigurat -fenomen,
eveniment sau grup de fenomene sau evenimente prevăzute în contractul de asigurare care, odată
produse, pot genera prejudicii bunurilor sau persoanei asigurate. (În asigurările de viaţă,
fenomenul de supravieţuire şi fenomenul de deces se încadrează în noţiunea de risc
asigurat);
reasigurare - cedare parţială sau
integrală a unor riscuri subscrise de un asigurător, denumit reasigurat (cedent), unui alt
asigurător, denumit reasigurător (cesionar), care, la rîndul său, îşi asumă angajamentul să
recupereze o parte corespunzătoare din despăgubirea de asigurare acordată;
reasigurare proporţională - divizarea,
proporţional repartizării riscului între părţile contractului de reasigurare, a sumei
asigurate;
reasigurare neproporţională - reasigurare prin care reasigurătorul (cesionarul) îşi
asumă obligaţia de a efectua despăgubirea de asigurare, la producerea evenimentelor prevăzute în
contractul de asigurare, în mărime ce depăşeşte reţinerea proprie a reasiguratului (cedentului);
reţinere proprie - partea din risc
care rămîne în răspunderea asigurătorului după cedarea riscului în reasigurare;
subagent - persoană fizică,
alta decît conducătorul agentului de asigurare persoană juridică, avînd calitatea de angajat cu
contract de muncă încheiat cu un agent de asigurare, care acţionează în numele acestuia şi sub
acoperirea contractului de răspundere civilă a agentului de asigurare persoană juridică.
Articolul 2. Obiectul legii
(1)
Obiectulprezentei legi îl constituie reglementarea organizării şi funcţionării
asigurătorilor, reasigurătorilor şi a intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări,
supravegherea activităţii acestora.
(2)
Acţiunea prezentei legi nu se extinde asupra asigurărilor sociale de stat, asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală, asigurărilor obligatorii de stat ale unor categorii de
persoane şi asupra fondurilor nestatale de pensii.
(3) Se interzice stabilirea diferenţiată pe criteriu de sex a primelor, tarifelor şi beneficiilor care rezultă din contractele de asigurare. [Art.2 al.(3) introdus prin LP305 din 22.12.16, MO2-8/06.01.17 art.9] Articolul 3. Obiectul
asigurării
Obiectul asigurării îl constituie interesele patrimoniale ce nu contravin legislaţiei Republicii
Moldova, corelate cu:
a)
persoana asiguratului sau a beneficiarului asigurării, cu viaţa, sănătatea şi capacitatea lor de
muncă (asigurarea de persoane);
b)
bunuri, credite şi garanţii, pierderi financiare ale persoanelor fizice şi ale persoanelor
juridice (asigurarea de bunuri);
c)
răspunderea pe care asiguratul o poartă faţă de persoanele fizice sau persoanele juridice pentru
prejudiciile cauzate lor (asigurarea de răspundere civilă).
Articolul 4. Cadrul juridic
Cadrul juridic privind activitatea în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, dezvoltarea şi
consolidarea relaţiilor dintre asigurători, asiguraţi şi terţe persoane este format din
Constituţia Republicii Moldova, Codul civil al Republicii Moldova, prezenta lege, alte acte
legislative, actele normative ale Autorităţii de supraveghere emise întru executarea prezentei
legi, acordurile internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte.
Articolul 5. Asigurarea
obligatorie şi asigurarea benevolă
(facultativă) [Art.5 denumirea modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (1)
După modul de efectuare, există două forme de asigurare: obligatorie şi benevolă
(facultativă).
(2)
În asigurarea obligatorie, raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile
fiecărei părţi, condiţiile şi modul lor de implementare se stabilesc prin lege.
(3)
În asigurarea benevolă (facultativă), raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi
obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contract de asigurare. Condiţiile asigurărilor
benevole (facultative) sînt stabilite de asigurător, în conformitate cu legislaţia şi cu actele
normative ale Autorităţii de supraveghere.
[Art.5 al.(3) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (4) Avizarea şi constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea şi plata despăgubirilor şi a îndemnizaţiilor de asigurare se efectuează în condiţiile legii, în cazul asigurărilor obligatorii, sau în baza condiţiilor de asigurare şi contractului de asigurare, în cazul asigurărilor benevole (facultative). [Art.5 al.(4) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] Articolul 6. Suma
asigurată
(1)
Suma asigurată este limita maximă a răspunderii asigurătorului în cazul producerii evenimentului
pentru care s-a încheiat contractul de asigurare.
(2)
În asigurarea de viaţă, suma care urmează a fi plătită asiguratului sau beneficiarului
asigurării la producerea evenimentului prevăzut în contract reprezintă indemnizaţia de
asigurare.
(3)
În asigurarea de bunuri şi de răspundere civilă, suma pe care asigurătorul o datorează
asiguratului în vederea compensării pagubei produse de evenimentul asigurat reprezintă
despăgubirea de asigurare.
(4)
Indemnizaţia de asigurare sau despăgubirea de asigurare se plăteşte de către asigurător în bani.
Compensarea prejudiciului prin restabilirea sau repararea bunurilor, prin prestarea de servicii
se permite doar cu acordul scris al asiguratului.
(5)
Dacă acţiunea de constatare a cazului asigurat durează mai mult de o lună, asiguratul,
beneficiarul asigurării şi/sau păgubitul sînt în drept să solicite asigurătoruluiun
avans din indemnizaţia de asigurare sau din despăgubirea de asigurare proporţional obligaţiei de
plată, cu condiţia că această obligaţie şi mărimea ei nutrezesc îndoieli.
Asigurătorulnueste în drept să refuze plata avansului solicitat de
persoanele enumerate.
(6)
În caz de încălcare a termenului de plată a indemnizaţiei de asigurare saua
despăgubirii de asigurare din vina asigurătorului, acesta va plăti asiguratului, beneficiarului
asigurării şi/sau păgubitului, pentru fiecare zi de întîrziere, penalitate de 0,1% din suma
indemnizaţiei sau despăgubirii.
Articolul 61. Oferirea informaţiei la solicitarea asigurătorului (reasigurătorului) Organele de poliţie, unităţile de pompieri, instituţiile medicale publice şi private, alte autorităţi şi instituţii publice care au competenţe să cerceteze accidente de vehicule sau alte evenimente ori care deţin informaţii şi date ce pot asista examinarea circumstanţelor, după caz, vor prezenta, în termen de 15 zile lucrătoare, la cererea asigurătorilor (reasigurătorilor), informaţii şi documente cu privire la cauzele şi circumstanţele producerii riscurilor asigurate şi la pagubele provocate, în vederea stabilirii şi achitării de către asigurători a despăgubirilor şi indemnizaţiilor de asigurare. [Art.61 introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] Articolul 7.Prima de
asigurare
(1)
Prima deasigurare reprezintă suma pe care asiguratul este obligat să o plătească
asigurătorului, la eliberarea poliţei de asigurare, în modul şi în termenul prevăzut de
contractul de asigurare, în schimbul preluării de către asigurătora riscului
asigurat.
(2)
Plata primei de asigurare se face integral sau în rate plătibile la termenele scadente prevăzute
în contract conform negocierii părţilor, la sediul asigurătorului sau al reprezentanţilor săi
dacă în contractul de asigurare nu se prevede altfel.
(3)
Tariful de asigurare reprezintă cota (calculată peo unitate a sumei asigurate) a
primei de asigurare plătite de asigurat pentru o anumită perioadă.
(4)Asigurătorii
şi intermediarii în asigurări sînt obligaţi să opereze cu primele şi tarifele de asigurare
obligatorie stabilite în conformitate cu legi speciale.
(5)
În cazul asigurărilor benevole (facultative), primele şi tarifele
de asigurare sînt calculate de asigurător. Mărimea concretă a tarifului de asigurare se
stabileşte în contractul de asigurare prin acordul comun al părţilor.
[Art.7 al.(5) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (6)
Autoritatea de supraveghere solicită asigurătorilor să colecteze şi să sistematizeze datele
statistice de bază, potrivit formularelor sale tipizate. Aceste date sînt folosite de
asigurători la calcularea primelor pentru fiecare clasă de asigurare.
(7)
Dovada plăţii primelor de asigurare o va face asiguratul, înscris constatator fiind orice
document probator al plăţii prevăzut de legislaţia în vigoare.
Articolul 8. Categoriile şi clasele
activităţii de asigurare
(1)
Activitatea de asigurare se desfăşoară în cadrul a două categorii: "asigurări de viaţă" şi
"asigurări generale".
(2)
Activitatea asigurătorului se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată exclusiv pentru
activitate în categoria "asigurări de viaţă" sau pentru activitate în categoria "asigurări
generale".
(3)
Clasele de asigurări din categoriile specificate la alin.(1) sînt stabilite în anexa nr.1, parte
integrantă a prezentei legi.
(4)
Asigurătorul este în drept să desfăşoare activitate în limitele claselor de asigurări pentru
care a obţinut licenţă în condiţiile prezentei legi. Dreptul de a practica
activitate în cadrul clasei a 10-a din compartimentul B al anexei 1 la prezenta lege se acordă şi se
indică distinct în anexa la licenţa pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă sau
pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă şi externă.
[Art.8 al.(4) modificat prin LP180 din 25.07.14, MO238-246/15.08.14 art.559] (5)
Prin derogare de la alin.(2), asigurătorul care desfăşoară activitate în categoria "asigurări de
viaţă" poate, fără a deţine licenţă pentru categoria "asigurări generale", să subscrie şi
riscurile acoperite prin clasele 1 şi 2 prevăzute în compartimentul B din anexa nr.
1, dacă sînt considerate riscuri auxiliare pentru clasele din categoria „asigurări
de viaţă”.
[Art.8 al.(5) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Articolul 9. Asigurarea
persoanelor fizice şi persoanelor
juridicestrăine, a apatrizilor
Persoanele fizice şi persoanele juridice străine, apatrizii care desfăşoară activitate pe
teritoriul Republicii Moldova au aceleaşi drepturi şi obligaţii în ceea ce priveşte negocierea,
încheierea şi executarea contractelor de asigurare ca şi persoanele fizice şi persoanele
juridice ale Republicii Moldova.
Articolul 10. Activitatea de
reasigurare
(1)
Activitatea de reasigurare pe teritoriul Republicii Moldova este supusă licenţierii în modul
prevăzut de prezenta lege.
(11) Activitatea de reasigurare completează activitatea de asigurare prin cedarea şi primirea unor riscuri pe piaţa internă şi externă de asigurări. [Art.10 al.(11) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (12) În operaţiunile de reasigurare, raporturile dintre asigurător (cedent) şi reasigurător (cesionar), drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de reasigurare. [Art.10 al.(12) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (2)
Reasigurarea se clasifică în reasigurare proporţională şi reasigurare neproporţională.
Reasigurătorul care deţine licenţă pentru reasigurare poate desfăşura atît activitate de
reasigurare proporţională, cît şi activitate de reasigurare neproporţională, conformcategoriilor
"asigurare generală" sau "asigurare de viaţă".
(3)
Asigurătorul care deţine licenţă pentru categoria "asigurare generală" sau categoria "asigurare
de viaţă" are dreptul, fără a dispune de licenţă pentru reasigurare, să desfăşoare activitate de
reasigurare proporţională şi neproporţională numai în limitele claselor pentru care a obţinut
licenţă.
(4)
Asigurătorul care transmite riscul în reasigurare (cedentul) este responsabil integral faţă de
asigurat.
(5)
Asigurătorul (cedentul) este obligat să comunice reasigurătorului (cesionarului) toate
modificările intervenite în contractul de asigurare încheiat cu asiguratul.
(6)
Asigurătorul este obligat să adopte un program privind necesităţile de reasigurare pentru
fiecare an financiar, în conformitate cu cerinţele faţă de programul de
reasigurare şi cu regulile de contractare a reasigurărilor stabilite prin actele normative ale
autorităţii de supraveghere.
[Art.10 al.(6) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (7)
Condiţiile constituirii asigurătorului, licenţierii şi încetării activităţii lui, prevăzute de
prezenta lege, sînt aplicabile reasigurătorului care efectuează reasigurarea ca gen de
activitate exclusiv.
Articolul 11. Cedarea
riscurilor
Cedarea de către asigurătorul (reasigurătorul) rezident al Republicii Moldova a riscurilor în
reasigurare în afara teritoriului ei poate fi efectuată nemijlocit către un reasigurător
nerezident al Republicii Moldova dacă acesta este un reasigurător autorizat şi supravegheat în
ţara sa de reşedinţă. Cedarea de către asigurătorul (reasigurătorul) rezident al Republicii
Moldova a riscurilor în reasigurare către reasigurătorul menţionat nerezident al Republicii
Moldova poate fi efectuată prin intermediul brokerului de reasigurare nerezident sau rezident al
Republicii Moldova.
Articolul 12.
Prezentarea documentelor
(1) Toate documentele, solicitările, cererile depuse la autoritatea de supraveghere de către participanţii profesionişti la piaţa asigurărilor se prezintă în limba de stat, semnate de către persoana cu funcție de răspundere prin aplicarea semnăturii olografe. (2) În cazul în care participantul profesionist la piața asigurărilor nu respectă prevederile alin. (1) și actul prezentat este semnat fără a se indica funcția semnatarului, actul respectiv se lasă fără examinare și se restituie. Restituirea actului nu exclude posibilitatea prezentării repetate a acestuia către autoritatea de supraveghere după înlăturarea neajunsurilor. [Art.12 în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] Capitolul
II
CONTRACTUL DE
ASIGURARE
Articolul 13. Încheierea
contractului de asigurare
(1)
Contractul de asigurare se încheie în forma şi în modul stabilit de legislaţia civilă în
vigoare.
(2)
Contractul de asigurare trebuie să conţină următoarele clauze:
a)
numele sau denumirea părţilor contractante, numărul de identificare de stat, domiciliul sau
sediul lor;
b)
obiectul asigurării;
c)
riscurile care se asigură;
d)
începutul şi durata asigurării;
e)
suma asigurată;
f)
prima de asigurare, locul şi termenele de plată;
g)
modalitatea de modificare, reziliere şi încetare a contractului;
h)
condiţiile de plată a despăgubirii de asigurare şi/sau a indemnizaţiei de
asigurare;
i)
drepturile şi obligaţiile părţilor;
j)
răspunderea părţilor;
k)
jurisdicţia soluţionării litigiilor;
l)
alte clauze stabilite prin lege sau prin acordul părţilor.
(3)
Asigurătorul este obligat să aplice, în cazurile prevăzute de legislaţie, forme standardizate
ale contractului de asigurare.
(4)
Asigurarea sistematică, în aceleaşi condiţii a loturilor omogene de bunuri (marfă, încărcături
etc.) se poate efectua în baza unui contract general de asigurare. În acest caz, asigurătorul
eliberează, la cererea asiguratului, poliţă de asigurare pentru fiecare lot de bunuri. În cazul
în care conţinutul contractului general de asigurare nu corespunde conţinutului poliţei de
asigurare eliberate pentru fiecare lot de bunuri, prioritate are poliţa de
asigurare.
(5)
Condiţiile de asigurare ale asigurătorului sînt obligatorii pentru asigurat dacă contractul
prevede expres aplicarea lor şi dacă ele sînt expuse în textul contractului sau pe verso ori fac
parte integrantă a contractului sub formă de anexă.În cazul în care condiţiile de
asigurare se prezintă în anexe la contractul de asigurare, faptul înmînării anexelor de către
asigurător asiguratului se notifică în textul contractului.
Articolul 14. Clauzele contractuale
specifice asigurării
de viaţă
(1)
În cazul asigurării de viaţă, indemnizaţia de asigurare se acordă sub formă de plată unică sau
de plăţi periodice. Suma asiguratăpentru asigurarea de deces poate să difere de suma
asigurată pentru asigurarea de supravieţuire.
(2)
Indemnizaţia de asigurare se plăteşte asiguratului sau, în caz de deces al acestuia,
beneficiarului desemnat de el. Dacă nu s-a desemnat nici un beneficiar, indemnizaţia de
asigurare se plăteşte moştenitorilor asiguratului în calitate de beneficiari.
(3)
Desemnarea beneficiarului se face de către asigurat fie la încheierea contractului, fie în
cursul executării lui, prin declaraţie scrisă comunicată asigurătorului sau prin testament.
Înlocuirea sau revocarea beneficiarului se permite oricînd în cursul executării contractului, în
modul prevăzut de prezentul alineat.
(4)
În cazul în care există mai mulţi beneficiari desemnaţi, aceştia au drepturi egale asupra
indemnizaţiei de asigurare dacă asiguratul nu a dispus altfel.
(5)
Dacă unul dintre beneficiari a contribuit esenţial şi/sauintenţionat la decesul
asiguratului, fapt confirmat prin hotărîre judecătorească definitivă, indemnizaţia de asigurare
se plăteşte celorlalţi beneficiari desemnaţi sau moştenitorilor.
(6)
În cadrul asigurării de viaţă pentru care se constituie rezervă matematică, asiguratulpoate
să înceteze efectuarea plăţii primelor cu dreptul de a menţine contractul la o sumă asigurată
redusă sau de a-l rezilia, solicitînd restituirea rezervei constituite (suma de răscumpărare),
conform contractului de asigurare.
(7)
Asiguratul care a încheiat contract de asigurare de viaţă individual trebuie să aibă la
dispoziţie, de la data semnării contractului de către asigurător, o perioadă de 20 de zile în
interiorul căreia să poată denunţa contractul în cauză. Aceste prevederi nu se aplică
contractelor de asigurare de viaţă cu o durată de pînă la 6 luni inclusiv.
(8)
Indemnizaţia de asigurare se datorează independent de sumele cuvenite asiguratului sau
beneficiarului din asigurările sociale, de repararea prejudiciului de către persoanele
responsabile de producerea lui, precum şi de sumele primite de la alţi asigurători în temeiul
unor alte contracte de asigurare. Creditorii asiguratului nu au dreptul să urmărească
indemnizaţia de asigurare cuvenită beneficiarului sau moştenitorului legal, după
caz.
(9)
Drepturile asiguratului asupra sumei rezultate din rezerva ce se constituie în cazul asigurării
de viaţă pentru obligaţii de plată ale asigurătorului scadente în viitor nu sînt supuse
prescripţiei.
(10) În cazul asigurării de viaţă, cuantumul venitului investiţional aplicat la calcularea
tarifelor de asigurare şi prevăzut în contractul de asigurare nu poate depăşi procentul anual
stabilit prin actele normative ale Autorităţii de supraveghere.
(11) Asiguratul persoană fizică poate, cu acordul asigurătorului, să beneficieze de un împrumut
cu dobîndă în limitele rezervei acumulate în cazul asigurării de viaţă.
Articolul 15. Clauzele contractuale
specifice asigurării
de bunuri
(1)
Asigurarea de bunuri se poate efectua numai în beneficiul proprietarului de bunuri dacă legea
sau contractul nu prevede altfel.
(2)
Suma asigurată nu poate depăşi valoarea reală a bunurilor asigurate din momentul încheierii
contractului de asigurare. În caz contrar, contractul este nul, în virtutea legii, în partea,
din suma asigurată, care depăşeşte valoarea reală a bunurilor la momentul încheierii
contractului.
(3)
La încheierea contractului, asigurătorul are dreptul să examineze bunurile pentru a constata
existenţa şi starea lor reală.
(4)
Asiguratul este obligat să întreţină bunul asigurat în condiţii adecvate şi în conformitate cu
stipulările stabilite în contract pentru a preveni producerea riscului asigurat. Asigurătorul
are dreptul să verifice modul în care este întreţinut bunul asigurat.
(5)
Despăgubirea de asigurare se stabileşte prin acordul comun al asigurătorului şi asiguratului şi
nu poate depăşi valoarea bunurilor la data producerii evenimentului asigurat şi nici cuantumul
prejudiciului real suportat.
(6)
În cazurile prevăzute în condiţiile de asigurare şi în contractul de asigurare, la producerea
riscului asiguratul este obligat să ia, pe seama asigurătorului şi în limitele sumei la care s-a
făcut asigurarea, în funcţie de împrejurări, măsuri de limitare a pagubelor.
(7)
În cazul în care s-a încheiat contract de asigurare pentru o sumă asigurată inferioară valorii
bunului supus asigurării, despăgubirea cuvenită se reduce proporţional raportului dintre suma
prevăzută în contract şi valoarea bunului dacă prin contract nu s-a convenit
altfel.
(8)
Dacăpentru acelaşi bun sînt încheiate mai multe contracte de asigurare care, în
ansamblu, depăşesc valoarea reală a bunului, fiecare asigurător este obligat să plătească partea
din prejudiciu egală cu raportul dintre suma asigurată prin contract şi valoarea totală a
sumelor asigurate prin toate contractele, fără ca asiguratul să poată încasa o despăgubire mai
mare decît prejudiciul efectiv, consecinţă directă a riscului. Asiguratul are obligaţia să
declare existenţa unor alte asigurări pentru acelaşi bun la diferiţi asigurători, atît la
încheierea contractului de asigurare, cît şi pe parcursul executării lui.
(9)
În cazul înstrăinării bunurilor asigurate, dobînditorulare opţiunea de a menţine
valabilitatea contractului de asigurare sau de a-l rezilia, situaţie în care se aplică
prevederile art.18 alin.(3).
(10) În cazul menţinerii valabilităţii contractului de asigurare, vînzătorul are obligaţia de a
notifica asigurătorul, în decursul a 10 zile de la data înstrăinării, despre înstrăinarea
bunurilor asigurate. În caz contrar, contractul de asigurare se consideră reziliat în momentul
înstrăinării bunurilor. Asigurătorul, la rîndul său, va recalcula prima de asigurare pentru noul
asigurat şi va reduce sau, respectiv, va majora prima de asigurare pentru perioada neexpirată a
contractului de asigurare.
(11) În cazul asigurării de bunuri, contractul de asigurare poate să prevadă aplicarea
francizei, al cărei cuantum se stabileşte prin acordul comun al părţilor.
Articolul 16. Clauzele contractuale
specifice asigurării
de răspundere civilă
(1)
În cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire
pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în temeiul legii faţă de terţe persoane păgubite
şi pentru cheltuielile suportate de asigurat în proces civil.
(2)
Prin contractul de asigurare, se poate include în asigurare şi răspunderea civilă a unei
persoane, alta decît aceea care a încheiat contractul.
(3)
Drepturile persoanei păgubite se exercită împotriva persoaneirăspunzătoare de
producerea pagubei.
(4)
Asigurătorul poate fi chemat în judecată, de persoanele păgubite, în limitele obligaţiilor ce îi
revin prin contractul de asigurare.
(5)
Despăgubirea se stabileşte potrivit unui acord dintre persoana păgubită şi asigurător, potrivit
contractului de asigurare ori unei hotărîri judecătoreşti. Pentru stabilirea despăgubirii în
cazul evenimentelor produse pe teritoriul Republicii Moldova, părţile sînt în drept, dacă nu
ajung la înţelegere, să supună litigiul spre soluţionare unei instanţe de judecată din Republica
Moldova.
[Art.16 al.(5) modificat prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (6)
Asigurătorul plăteşte nemijlocit celui păgubit despăgubire (care nu poate fi urmărită de
creditorii asiguratului) în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat. Despăgubirea
se plăteşte asiguratului în cazul în care acesta dovedeşte că l-a despăgubit pe cel păgubit dacă
asigurătorul nu are dreptul la acţiune de regres faţă de asigurat.
(7)
Asigurătorul este în drept:
a)
să participe, în lipsa asiguratului şi independent de voinţa lui, la examinarea circumstanţelor
producerii cazului asigurat;
b)
să prezinte instituţiilor de rigoare interpelări, adrese şi petiţii care ar viza circumstanţele
cazului pretins asigurat.
c) să conteste, după caz, în instanţa de judecată actele emise de către organele de constatare a circumstanţelor producerii cazului asigurat, precum şi deciziile adoptate referitor la stabilirea culpei asiguratului în producerea cazului asigurat. Contestarea în instanţa de judecată a deciziei privind stabilirea culpei asiguratului nu exclude vinovăţia acestuia pînă în momentul în care decizia judecătorească devine definitivă şi executorie, asigurătorul fiind obligat să achite despăgubirea de asigurare în termenul stabilit de lege sau contractul de asigurare. [Art.16 al.(7), lit.c) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Articolul 17. Refuzul de a plăti
despăgubirea de asigurare
(1)
Asigurătorul este în drept să refuze deplin sau parţial asiguratului despăgubirea de asigurare
în asigurările de bunuri în cazul:
a)
producerii de pagube ca urmare a unor acţiuni intenţionate ale asiguratului sau ale
beneficiarului, orientate spre provocarea sau facilitarea producerii evenimentului asigurat, cu
excepţia acţiunilor de îndeplinire a datoriei civice sau de apărare a vieţii, sănătăţii, onoarei
şi demnităţii;
b)
producerii de pagube ca urmare a unei infracţiuni intenţionate comise de asigurat sau
beneficiar, legate direct de producerea evenimentului asigurat;
c)
comunicării intenţionate de informaţii false către asigurător sau necomunicării datelor,
cunoscute de asigurat, ce vizează interesele de asigurare dacă circumstanţele tăinuite se află
în raport de cauzalitate cu producerea evenimentului asigurat;
d)
unor alte evenimente prevăzute de legislaţie.
(2)
Asigurătorul nu este în drept să nu plătească despăgubirea de asigurare în cadrul asigurării de
răspundere civilă. În asigurarea de răspundere civilă, asigurătorul are dreptul, în cazurile
prevăzute la alin.(1),la acţiune de regres faţă de persoana răspunzătoare
de cauzarea prejudiciului.
[Art.17 al.(2) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (3)
În asigurarea de răspundere civilă, asigurătorul este subrogat, în limitele despăgubirii de
asigurare plătite, în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra
persoanelor care poartă răspundere de producerea pagubei. Asigurătorul poate renunţa total sau
parţial la exercitarea dreptului de subrogare împotriva persoanei care poartă răspundere de
producerea pagubei, dacă ea însăşi a suferit grav, sau împotriva moştenitorilor ei, dacă
persoana a decedat ca urmare aproducerii riscului asigurat, sau în alte situaţii în
care împrejurările justifică renunţarea.
(4)
Dacă legea sau contractul nu prevede altfel, nu sînt despăgubite prejudiciile cauzate de acţiuni
militare, de instituirea stării de război sau a stării excepţionale, de dezordini în masă, de
acţiune a energiei nucleare, de contaminare chimică sau biologică, de arestarea sau confiscarea
bunurilor asigurate.
(5) Nu se plăteşte despăgubire de asigurare în cazul în care acţiunea cazului
asigurat a început pînă la momentul în care termenul de asigurare a început să curgă şi s-a terminat în
perioada termenului de asigurare, chiar dacă daunele sînt depistate în interiorul acestui
termen.
[Art.17 al.(5) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (6)
Asupra refuzului de a plăti integral sau parţial indemnizaţie de asigurare sau despăgubire de
asigurare, asigurătorul emite în scris o decizie motivată, pe care o comunică în scris
asiguratului, păgubitului şi beneficiaruluiîn termenele indicateîn
condiţiile de asigurare.
(7)
Refuzul asigurătorului de a plăti indemnizaţie de asigurare sau despăgubire de asigurare poate
fi contestat de către asigurat în instanţă de judecată.
(8)
Starea financiară precară, de criză a asigurătorului nu poate servi drept temei pentru refuzul
de a plăti asiguratului indemnizaţie de asigurare sau despăgubire de asigurare.
Articolul 18. Încetarea contractului
de asigurare
(1)
Contractul deasigurareîncetează de drept prin acordul părţilor, precum
şi:
a)
la neachitarea de către asigurat a primei de asigurare în mărimea şi în termenul
stabilit;
b)
la expirarea termenului său de acţiune;
c)
la îndeplinirea de către asigurător a obligaţiilor contractuale;
d)
lalichidareaasiguratuluipersoanăjuridicăsau
la decesul asiguratului persoană fizică;
e)
la lichidarea asigurătorului, în modul stabilit de legislaţie;
f)
în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
(2)
Contractul de asigurare poate fi reziliat, la cererea asigurătorului sau asiguratului, doar în
cazul în care partea opusă nu îşi onorează obligaţiile prevăzute de contract sau încalcă
legislaţia, cu excepţia situaţiei menţionate la art.15 alin.(9).
(3)
La rezoluţia contractului de asigurare de bunuri sau a contractului de asigurare de răspundere
civilă din culpa asigurătorului, asiguratului i se restituie integral prima de asigurare. În
alte cazuri, asigurătorul restituie asiguratului ori succesorilor lui primele de asigurare
pentru lunile complete pînă la expirarea contractului, reţinînd suma cheltuielilor efective de
gestiune în funcţie de clasele de asigurare.
(4)
La rezilierea contractului de asigurare de viaţă, asigurătorul restituie asiguratului, conform
contractului de asigurare, rezerva acumulată (suma de răscumpărare). Orice altă plată,
indiferent de forma în care este făcută de asigurător, diferită de indemnizaţia de asigurare sau
de suma reprezentînd restituirea rezervei în condiţiile art.14 alin.(6), nu poate fi efectuată
mai devreme de 6 luni de la data încheierii contractului de asigurare.
(5)
Restituirea primelor de asigurare prevăzute la alin.(3) se efectuează numai în cazurile în care
nu s-au plătit sau nu se datorează despăgubiri de asigurare.
Articolul 19. Nulitatea
contractului de asigurare
(1)
Contractul de asigurare este nul în cazurile prevăzute de legislaţie sau dacă a fost
încheiat:
a)
în condiţiicarecontravinprezenteilegişi/saucare
defavorizează situaţia asiguratului în raport cu legislaţia în vigoare;
b)
asupra unor bunuri declarate ca fiind obţinute ilicit, sechestrate sau arestate ori care urmează
a fi confiscate în temeiul unei sentinţe judecătoreşti definitive;
c)
cu o persoană neautorizată să încheie contracte în numele asigurătorului;
d)
după producerea evenimentului pentru care contractul de asigurare prevede plata despăgubirii de
asigurare sau a indemnizaţiei de asigurare.
(2)
În cazul nulităţii absolute a contractului de asigurare, asigurătorul restituie integral
asiguratului primele de asigurare încasate. Asigurătorul şi/sau asiguratul poate pretinde la
repararea prejudiciului cauzat prin contractul de asigurare declarat nul.
Capitolul III
REGLEMENTAREA
ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE
(REASIGURARE)
Articolul 20. Constituirea
asigurătorului (reasigurătorului)
(1)
Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată exclusiv de către asigurători
(reasigurători), sub formă de societate pe acţiuni, inclusiv cu investiţii străine, care deţin
licenţă de activitate eliberată în condiţiile prezentei legi.
[Art.20 al.(1) modificat prin LP130 din 12.06.08, MO115-116/01.07.08 art.445] (2)
Asigurătorul (reasigurătorul) nu poate fi înregistrat la Camera Înregistrării de Stat a
Ministerului Dezvoltării Informaţionale fără avizul Autorităţii de supraveghere.
Articolul 21. Fondatorii şi
acţionarii asigurătorului
(reasigurătorului)
(1)
Pot fi fondatori şi acţionari ai asigurătorului (reasigurătorului) persoane fizice şi/sau
persoane juridice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, în condiţiile prezentei legi
şi ale altor acte legislative în vigoare.
(2)
Nu poate fi fondator sau acţionar al asigurătorului (reasigurătorului) persoana juridică aflată
în proces de lichidare sau în stare de insolvabilitate şi
nici persoana căreia i s-a impus restricţia legală de a constitui societate comercială.
[Art.21 al.(2) modificat prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (21) Persoana înregistrată în jurisdicţiile ce nu implementează standarde internaţionale de transparenţă şi/sau în ţări ori jurisdicţii cu un grad sporit de risc nu este în drept să deţină, direct sau indirect, individual ori în comun cu persoanele cu care acționează în mod concertat, drepturi de proprietate în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului). [Art.21 al.(21) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (3)
Fondatorii sau acţionarii semnificativi ai asigurătorului (reasigurătorului) prezintă informaţii
Autorităţii de supraveghere. În cazul în care asigurătorul (reasigurătorul) face parte dintr-un
grup corporativ, proprietatea asupra grupului trebuie să fie suficient de transparentă, astfel
încît să nu fie subminată supravegherea.
(4) Autoritatea de supraveghere va stabili, printr-un act normativ, informaţiile obligatorii ce se prezintă de către fondatorii sau acționarii semnificativi ai asigurătorului (reasigurătorului) conform alin. (3), precum și lista jurisdicţiilor ce nu implementează standarde internaţionale de transparenţă şi/sau a ţărilor ori jurisdicțiilor cu un grad sporit de risc. [Art.21 al.(4) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
Articolul 22. Capitalul social al asigurătorului
(reasigurătorului)
(1)
Capitalul social minim al asigurătorului (reasigurătorului) este de 15 milioane de lei, la care
se aplică:
a)
coeficientul 1 - pentru activitate deasigurări generale;
b)
coeficientul 1,5 - pentru activitate de asigurări de viaţă;
c)
coeficientul 2 - pentru activitate de reasigurare exclusivă.
(11) Prin derogare de la alin. (1) lit. a), la capitalul social minim al asigurătorilor care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă se aplica coeficientul 1,5. [Art.22 al.(11) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (2)
La momentul înregistrării de stat, capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) trebuie
să fie depus integral de către fondatorii săi.
(3)
Aporturile la capitalul social se depun integral în formă bănească atît la constituire, cît şi
la majorare.
[Art.22 al.(3) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (4)
Mijloacele obţinute din împrumuturi, credite bancare, gaj sau din alte mijloace atrase, inclusiv
din avansurile participanţilor profesionişti la piaţa asigurărilor şi ale terţelor persoane, nu
pot servi drept sursă de formare sau de majorare a capitalului social al asigurătorului
(reasigurătorului).
[Art.22 al.(4) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (5)
Persoana juridică are dreptul să plătească acţiunile asigurătorului (reasigurătorului) în formă
bănească, în limitele capitalului său propriu (activelor nete).
[Art.22 al.(5) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (6)
Asigurătorul (reasigurătorul) are dreptul să dobîndească acţiuni proprii de la acţionarii
semnificativi, cu condiţia respectării legislaţiei privind societăţile pe acţiuni şi altor acte
normative referitoare la stabilitatea financiară şi solvabilitatea asigurătorului
(reasigurătorului).
Articolul 23. Denumirea şi
sediul asigurătorului
(reasigurătorului)” [Art.23 titlul în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (1)
Asigurătorul (reasigurătorul) foloseşte doar denumirea specificată în statutul
său.
(2)
Denumirea completă a asigurătorului care desfăşoară activitate exclusiv în categoria"asigurări
de viaţă" trebuie să conţină în mod obligatoriu cuvintele "asigurări de viaţă" sau cuvinte
derivate de la acestea.
[Art.23 al.(2) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (3)
Denumirea completă a reasigurătorului care desfăşoară activitate exclusiv în reasigurare trebuie
să conţină în mod obligatoriu cuvîntul "reasigurare" sau un cuvînt derivat de la acesta.
(4)
Nu se admite folosirea în denumirea asigurătorului (reasigurătorului) a însemnelor identice ori
asemănătoare însemnelor din denumirile asigurătorilor (reasigurătorilor) înfiinţaţi anterior
dacă denumirea primului poate fi confundată cu aceste denumiri. Prezenta interdicţie nu se
extinde asupra asigurătorului (reasigurătorului) afiliat în cazul în care acesta foloseşte
denumirea organizaţiei la care este afiliat.
(5) Se interzice utilizarea de către persoanele care nu deţin licenţă pentru activitate în domeniul asigurărilor (reasigurărilor), în propria denumire, publicitate, avize, a cuvintelor „asigurare” şi „reasigurare” sau a derivatelor lor dacă prin aceste cuvinte se subînţelege practicarea în nume propriu a activităţii de asigurare (reasigurare) în sensul prezentei legi. [Art.23 al.(5) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (6) Sediul asigurătorului (reasigurătorului) trebuie să fie amplasat într-o clădire administrativă sau la parterul unei clădiri cu destinaţie locativă. La intrarea în sediu trebuie să fie expusă firma, care va conţine denumirea asigurătorului (reasigurătorului) [Art.23 al.(6) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Articolul 24. Licenţierea asigurătorului
(reasigurătorului)
(1)
Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată numai de asigurătorii
(reasigurătorii) care au obţinut licenţă de activitate în condiţiile Legii nr.451-XV din
30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, precum şi în
condiţiile prezentei legi.
[Art.24 al.(1) modificat prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75] (2)
Licenţa se acordă pe un termen nelimitat.
(3)
Pentru obţinerea licenţei, asigurătorul (reasigurătorul) prezintă, suplimentar la actele
prevăzute în Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător,
următoarele documente şi informaţii:
[Art.24 al.(3) modificat prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75]
a) actul de proprietate a imobilului în care se va desfășura
activitatea licențiată sau contractul ce atestă posesiunea acestui imobil;
[Art.24 al.(3), lit.a) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] b)
certificatul bancar ce confirmă depunerea integrală a capitalului social minim;
c)
declaraţie scrisă despre provenienţa mijloacelor din capitalul social depus;
c1) actele ce confirmă corespunderea persoanelor cu funcţie de răspundere cu cerinţele stabilite prin actul normativ al autorităţii de supraveghere emis în acest sens și copia contractului încheiat cu un actuar privind prestarea serviciilor de actuariat; [Art.24 al.(3), lit.c1) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] d)
condiţiile de asigurare pentru fiecare clasă de asigurare separat, la care se anexează modelele
de contracte şi de poliţe de asigurare, tarifele de asigurare şi structura lor;
e)
baza tehnică pentru calculul primelor de asigurare şi al rezervelor tehnice, legalizată de
actuar;
f)
programul de reasigurare propus pentru a susţine clasa de asigurare, inclusiv detaliile privind
proprietatea şi poziţia financiară a reasigurătorului;
g)
business-planul potrivit categoriei şi clasei de asigurări, întocmit pentru următorii 3 ani
financiari, care să includă: prognoza cheltuielilor de gestiune, în special a cheltuielilor
generale curente şi a comisioanelor, prognoza primelor de asigurare şi a despăgubirilor de
asigurare, calculul resurselor financiare destinate acoperirii obligaţiilor de asigurare şi al
marjei de solvabilitate, politica de investiţii, portofoliul de active, evaluarea şi
diversificarea activelor, managementul riscului.
[Art.24 al.(3), lit.g) modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] [Art.24 al.(3), lit.h) abrogată prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] [Art.24 al.(3), lit.h) în redacția LP180 din 25.07.14, MO238-246/15.08.14 art.559] [Art.24 al.(3), lit.h) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] [Art.24 al.(3), lit.i) abrogată prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] [Art.24 al.(3), lit.i) introdusă prin LP180 din 25.07.14, MO238-246/15.08.14 art.559] (31) În cazul solicitării sau reperfectării licenţei cu includerea asigurării obligatorii de răspundere civilă auto internă, asigurătorul (reasigurătorul) prezintă ordinul de numire a reprezentantului de despăgubiri în fiecare municipiu din Republica Moldova şi în fiecare filială şi/sau reprezentanţă sau mandatul de brokeraj cu atribuţii de reprezentant de despăgubiri, documentele primare privind tehnica de calcul şi software, conform art. 5 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, precum și business-planul prevăzut la alin. (3) lit. g) din prezentul articol. [Art.24 al.(31) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (32) În cazul solicitării sau reperfectării licenţei cu includerea asigurării obligatorii de răspundere civilă auto externă, asigurătorul (reasigurătorul) prezintă certificatul bancar privind mijloacele băneşti disponibile pentru contribuţia iniţială în Fondul de compensare şi cota în garanţia financiară externă, prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, cu opinia auditorului independent prin care se confirmă că mijloacele băneşti sînt libere de obligații și nu sînt grevate de sarcini, precum și business-planul prevăzut la alin. (3) lit. g) din prezentul articol. [Art.24 al.(32) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(4) autoritatea de supraveghere decide asupra
eliberării licenţei în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii declaraţiei şi a documentelor
anexate.
[Art.24 al.(4) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] [Art.24 al.(4) modificat prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75] (5)
În cazul depunerii cererii pentru reperfectarea licenţei prin includerea în ea a unei noi clase
de asigurări, asigurătorul anexează la cererea de reperfectare a licenţei documentele
specificate la alin.(3) lit.d)-h). Taxele pentru reperfectarea licenţei şi pentru
eliberarea copiei sau duplicatului acesteia se varsă la bugetul autorităţii de
supraveghere.
[Art.24 al.(5) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] [Art.24 al.(5) modificat prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75] (6)
Taxa de eliberare a licenţei pentru activitate de asigurare (reasigurare) este de 13 000 lei,
care se fac venit la bugetul autorităţii de supraveghere.
[Art.24 al.(6) modificat prin LP158 din 05.07.12, MO155-159/27.07.12 art.514; în vigoare 27.07.12] [Art.24 al.(6) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] [Art.24 al.(6) modificat prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75] (7)
Asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să plaseze într-un loc vizibil copia de pe
licenţă.
(8)
Subscrierea riscurilor suplimentare dintr-o altă clasă de asigurări în baza licenţei obţinute în
condiţiile prezentei legi poate fi efectuată în condiţiile prevăzute la anexa nr. 1
compartimentul C.
Articolul 25. Suspendarea licenţei
asigurătorului
(reasigurătorului)
(1) Suspendarea licenţei asigurătorului (reasigurătorului) se
efectuează în conformitate cu Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător, precum şi în cazul neînlăturării în termen a încălcărilor constatate în
cadrul controlului efectuat de autoritatea de supraveghere.
[Art.25 al.(1) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] [Art.25 al.(1) în redacţia LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75] (2)
Suspendarea licenţei are drept efect interzicerea încheierii a noi contracte de asigurare
(reasigurare) şi a prelungirii contractelor în vigoare. Asigurătorul (reasigurătorul) este
obligat să îndeplinească obligaţiile asumate prin contractele de asigurare (reasigurare)
încheiate anterior.
(3) Acţiunea licenţei poate fi suspendată atît pe toate clasele de asigurare, cît şi pe unele clase separat. [Art.25 al.(3) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (4) Prin derogare de la alineatul (3), acţiunea licenţei pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă sau pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă din cadrul clasei a 10-a din compartimentul B al anexei nr.1 la prezenta lege poate fi suspendată separat. În cazul asigurătorului care deţine licenţă pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă şi externă, suspendarea licenţei pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă atrage după sine şi suspendarea licenţei pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă. [Art.25 al.(4) introdus prin LP180 din 25.07.14, MO238-246/15.08.14 art.559]
Articolul 26. Retragerea licenţei
asigurătorului
(reasigurătorului)
(1) Retragerea licenţei asigurătorului (reasigurătorului) se
efectuează în conformitate cu Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător, precum şi în unul din următoarele cazuri:
[Art.26 al.(1) în redacţia LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75] a)
asigurătorul (reasigurătorul) nu a început să activeze timp de un an de la data eliberării
licenţei ori nu mai activează timp de peste 6 luni;
b)
instanţa de judecată a emis o hotărîre de intentare a procesului de insolvabilitate sau de
încetare a activităţii asigurătorului (reasigurătorului);
c) asigurătorul (reasigurătorul) datorează plăți și cotizații ce rezultă din calitatea lui de membru al Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și nu s-a conformat prescripției autorității de supraveghere emise în acest sens; [Art.26 al.(1), lit.c) introdusă prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] d) asigurătorul (reasigurătorul) nu respectă prevederile art. 34 alin. (4) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule și nu s-a conformat prescripției autorității de supraveghere emise în acest sens. [Art.26 al.(1), lit.d) introdusă prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (11) Retragerea licenţei presupune încetarea activităţii asigurătorului pe toate clasele incluse în licenţă sau pe clase de asigurare separat. Retragerea licenţei pe clase de asigurare separat are drept efect excluderea acestora din licenţă. [Art.26 al.(11) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (12) Prin derogare de la alineatul (11), licenţa pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă sau pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă din cadrul clasei a 10-a din compartimentul B al anexei nr.1 la prezenta lege asigurătorului poate fi retrasă separat. În cazul asigurătorului care deţine licenţă pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă şi externă, retragerea licenţei pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă atrage după sine şi retragerea licenţei pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă. [Art.25 al.(12) introdus prin LP180 din 25.07.14, MO238-246/15.08.14 art.559] (2)
Asigurătorul (reasigurătorul) căruia i s-a retras licenţa nu are dreptul să desfăşoare
activitate de asigurare şi/sau de reasigurare sau un alt gen de activitate, fiind obligat să
suspende toate operaţiunile aferente conturilor bancare, cu excepţia cazurilor legate de
cheltuielile sale curente de întreţinere, de încasarea mijloacelor băneşti şi de plata
despăgubirilor şi indemnizaţiilor de asigurare pentru contractele de asigurare (reasigurare)
încheiate anterior retragerii licenţei.
(3)
Autoritatea de supraveghere va asigura atribuirea celei mai înalte priorităţi plăţii
indemnizaţiilor şi despăgubirilor de asigurare. În cazul în care asigurătorul a cărui licenţă a
fost retrasă nu dispune de mijloace suficiente pentru plata tuturor despăgubirilor, autoritatea
de supraveghere va elabora şi va implementa un plan de compensare echitabilă a pretenţiilor
asiguraţilor rămase nesatisfăcute.
(4)
Retragerea licenţei de activitate nu absolvă asigurătorul de supravegherea ulterioară de către
autoritatea de supraveghere.
Articolul 27. Consecinţele
retragerii licenţei asigurătorului
(reasigurătorului)
(1)
În termen de 15 zile din ziua retragerii licenţei, autoritatea de supraveghere depune la adresa
instanţei de judecată o cerere privind lichidarea silită a asigurătorului (reasigurătorului),
conform procedurii stabilite de legislaţia în vigoare. O astfel de cerere nu se depune în cazul
retragerii licenţei la cererea titularului ei.
(2)
În cazul lichidării silite a asigurătorului (reasigurătorului), autoritatea de supraveghere
numeşte, din data intrării în vigoare a deciziei privind retragerea licenţei, o administraţie
provizorie asigurătorului (reasigurătorului), căreia i se remit împuternicirile tuturor
organelor de conducere ale asigurătorului (reasigurătorului). Împuternicirile organelor
asigurătorului (reasigurătorului) care au activat anterior se suspendă. Acţionarii
asigurătorului (reasigurătorului) au dreptul să contesteze în instanţă de judecată competentă
decizia Autorităţii de supraveghere privind componenţa administraţiei provizorii.
(3)
Administraţia provizorie, numită de către autoritatea de supraveghere, activează pînă cînd
instanţa de judecată numeşte lichidatorul.
(4)
Darea de seamă a lichidatorului asigurătorului (reasigurătorului) se prezintă instanţei de
judecată care l-a numitşi Autorităţii de supraveghere.
(5)
Pe durata activităţii sale, administraţia provizorie nu are dreptul să efectueze cheltuieli, cu
excepţia cazurilor prevăzute la art.26 alin.(2).
(6)
În perioada de pînă la numirea lichidatorului, programul de activitate al asigurătorului
(reasigurătorului) se aprobă de către autoritatea de supraveghere.
(7)
Se interzice finanţarea de către autoritatea de supraveghere a cheltuielilor legate de încetarea
activităţii asigurătorului (reasigurătorului), cu excepţia cazurilor de retribuire a muncii
angajaţilor ei incluşi în componenţa administraţiei provizorii a asigurătorului
(reasigurătorului).
Articolul 28. Limitele activităţii
asigurătorului
(reasigurătorului)
(1)
Activitatea asigurătorului (reasigurătorului) se limitează la asigurare, reasigurare şi la
operaţiunile ce rezultă direct din aceste acţiuni, exclusă fiind orice altă activitate
comercială.
(2)
Asigurătorul (reasigurătorul) are dreptul să efectueze următoarele acţiuni ce rezultă din
activitatea de asigurare/reasigurare:
a)
investirea şi fructificareafondurilor şi rezervelor proprii şi celor atrase, a
rezervelor tehnice în modul stabilit de actele normative ale Autorităţii de supraveghere;
b)
acordarea de împrumuturi cu dobîndă propriilor asiguraţi persoane fizice în limitele sumei de
răscumpărare prevăzute în contractul de asigurare de viaţă, cuacumulare a
capitalului respectiv.
c) vînzarea sau locaţiunea bunurilor anterior procurate pentru necesităţi proprii ale asigurătorului (reasigurătorului) sau devenite proprietate în urma contractelor de asigurare; [Art.28 al.(2), lit.c) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] d) acordarea serviciilor de asistenţă (assistance) şi de corespondent în baza contractului de colaborare între asigurători sau între asigurători şi persoane juridice care prestează asemenea servicii. [Art.28 al.(2), lit.d) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (3)
Asigurătorului (reasigurătorului) i se interzice să efectueze tranzacţii şi să desfăşoare
activităţi de întreprinzător neprevăzute la alin.(1) şi (2).
Articolul 29. Participaţiile
calificate
(1)
În cazul dobîndirii de către o persoană fizică sau juridică, direct sau indirect, individual sau
în comun cu persoanele cu care acționează în mod concertat, a dreptului de
proprietate sau în cazul dobîndirii de către o persoană juridică a dreptului de administrare
asupra participaţiilor calificate la capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului),
asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să informeze despre aceasta autoritatea de
supraveghere în termen de 7 zile de la data efectuării tranzacţiei.
[Art.29 al.(1) modificat prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (2)
Asigurătorii (reasigurătorii) prezintă anual autorităţii de supraveghere informaţie detaliată
despre identitatea acţionarilor semnificativi, numărul şi valoarea totală a acţiunilor
deţinute, iar pentru acţionarii semnificativi persoane juridice – şi rapoartele
financiare cu nota explicativă, în modul şi în
termenele stabilite prin actele normative ale autorităţii de supraveghere.
[Art.29 al.(2) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (21) Suplimentar la cerinţele stabilite la art. 21, persoana care intenţionează să obţină sau care deţine participaţie calificată în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: a) să aibă situaţie financiară stabilă, ceea ce înseamnă că: – persoana juridică va plăti participaţia calificată în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) din mijloace bănești proprii, fapt confirmat prin raportul auditorului independent, şi va menţine capitalul său propriu (activele nete) cel puţin în limitele participaţiei calificate; – persoana juridică desfășoară activitate economică, financiară şi de altă natură de cel puţin doi ani consecutivi, care îi permite onorarea obligaţiilor sale patrimoniale şi care asigură susţinerea pe viitor a activităţii asigurătorului (reasigurătorului) din surse proprii în cazul în care situaţia financiară a acestuia se înrăutățește; – persoana fizică dispune de venituri care au caracter de continuitate şi care, prin nivelul lor, justifică în mod corespunzător dobîndirea participaţiei calificate în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului); b) să nu fie acţionar semnificativ al unui broker de asigurare și/sau de reasigurare; c) în cazul persoanei fizice, să nu aibă antecedente penale nestinse şi să dispună de capacitate juridică deplină. [Art.29 al.(21) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(3) Dobîndirea de către o persoană fizică sau juridică, direct
sau indirect, individual sau în comun cu persoanele cu care acționează în mod concertat, a dreptului de
proprietate sau de administrare asupra participaţiilor calificate în capitalul social al asigurătorului
(reasigurătorului) sau majorarea participaţiei calificate în capitalul social al asigurătorului
(reasigurătorului) peste 10%, 20%, 33% sau 50% din acţiunile cu drept de vot ale acestuia şi, respectiv,
reducerea sub aceste niveluri a participaţiei calificate se efectuează cu avizul prealabil al
autorităţii de supraveghere, în modul stabilit prin actele normative ale acesteia.
[Art.29 al.(3) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] [Art.29 al.(3) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (31) Fără avizul prealabil al autorităţii de supraveghere, nicio persoană nu poate să dobîndească, să majoreze sau să reducă, individual sau în comun cu persoanele cu care acționează în mod concertat, prin nicio modalitate, o cotă în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) asupra căreia au devenit incidente prevederile alin. (3). [Art.29 al.(31) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (4)
Autoritatea de supraveghere este în drept să solicite, în limitele competenţei sale, prezentarea
actelor de constituire şi a rapoartelor financiare de la fondatori, acţionari şi de la alte
persoane juridice care intenţionează să obţină sau care deţin participaţii
calificate în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului), precum şi să solicite
informaţii autorităţilor administraţiei publice privitor la stabilitatea financiară şi
buna-credinţă a persoanelor menţionate.
[Art.29 al.(4) modificat prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(5) Exerciţiul dreptului de vot, al dreptului de convocare şi
desfăşurare a adunării generale a acționarilor, al dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi,
al dreptului de a propune candidaţi la funcția de membru al consiliului societăţii, al organului
executiv şi al comisiei de cenzori, precum și exercițiul dreptului de a primi dividende se suspendă de
drept din data dobîndirii sau majorării realizate cu încălcarea prevederilor alin. (3) și alin.
(31) în mărimea drepturilor de proprietate deţinute. Autoritatea de supraveghere informează
dobînditorul și asigurătorul, în termen de 5 zile de la data la care a aflat despre achiziția realizată
cu încălcarea prevederilor alin. (3) și alin. (31), despre incidența prevederilor vizînd
suspendarea exercițiului drepturilor prevăzute în prezentul alineat.
[Art.29 al.(5) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (6) Persoanele care au încălcat prevederile alin. (3) și alin. (31) vor înstrăina, în termen de 3 luni de la data achiziționării, acţiunile achiziționate aferente participaţiei calificate deţinute. Dacă acţiunile nu au fost înstrăinate în termenul stabilit, prin derogare de la prevederile legilor speciale, organul executiv al asigurătorului (reasigurătorului) dispune, în termen de 15 zile, anularea acţiunilor respective, emiterea unor noi acţiuni şi expunerea acestora spre vînzare conform legislației în vigoare, urmînd ca suma încasată din vînzare să fie consemnată la dispoziţia fostului deţinător, după reţinerea cheltuielilor de vînzare şi a sumelor amenzilor care i-au fost aplicate acestuia. Dacă acţiunile expuse spre vînzare nu au fost vîndute sau au fost vîndute parţial, prin derogare de la prevederile legilor speciale, organul executiv al asigurătorului (reasigurătorului) va lua decizia privind achiziţionarea cotei corespunzătoare de acţiuni. [Art.29 al.(6) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (7) Dacă, după eliberarea avizului prealabil conform alin. (3), se constată necorespunderea acţionarului semnificativ cu cerinţele faţă de acesta, stabilite în conformitate cu prezenta lege, autoritatea de supraveghere este în drept să retragă avizul prealabil. În acest caz, devin incidente și se aplică prevederile alin. (5) şi alin. (6). [Art.29 al.(7) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (8) Persoanele care au obținut participație calificată în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) și nu au prezentat către asigurător (reasigurator) și/sau autoritatea de supraveghere actele/informațiile prevăzute de prezenta lege cad sub incidența prevederilor alin. (5)–(7). [Art.29 al.(8) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (9) Persoanele care sînt împuternicite, conform legii, să înregistreze transferul dreptului de proprietate urmare a dobîndirii sau majorării participaţiei calificate în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) vor efectua înregistrările respective numai cu condiţia prezentării avizului prealabil al autorității de supraveghere. [Art.29 al.(9) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] Articolul 291. Evaluarea potențialului acționar semnificativ (1) La examinarea solicitării pentru eliberarea avizului prealabil prevăzut la art. 29 alin. (3), în vederea asigurării unei administrări prudente şi sănătoase a asigurătorului (reasigurătorului) şi luînd în considerare posibila influenţă asupra asigurătorului (reasigurătorului) a potenţialului acționar semnificativ, autoritatea de supraveghere evaluează dacă calitatea potenţialului acționar semnificativ, inclusiv capacitatea financiară a acestuia în raport cu achiziţia propusă, este potrivită şi adecvată în conformitate cu cerințele stabilite prin prezenta lege, inclusiv prin examinarea cumulativă a următoarelor criterii: a) reputaţia potenţialului acționar semnificativ; b) calificarea, reputaţia şi experienţa oricărei persoane care va activa în calitate de persoană cu funcție de răspundere după realizarea achiziţiei propuse; c) soliditatea financiară a potenţialului acționar semnificativ; d) capacitatea asigurătorului (reasigurătorului) de a respecta normele prudenţiale, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, în special a cerinţei ca grupul financiar din care va face parte să aibă o structură care să permită exercitarea unei supravegheri eficiente, realizarea schimbului de informaţii între autorităţile competente şi determinarea repartizării competenţelor între aceste autorităţi; e) existenţa unor motive rezonabile de a suspecta că, în ceea ce priveşte achiziţia propusă, este sau a fost săvîrşită o infracţiune ori o tentativă a unei infracţiuni de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, în sensul prevederilor legislaţiei în domeniu, sau că, prin achiziţia propusă, un asemenea risc ar putea creşte; f) existenţa unor motive rezonabile de a suspecta că beneficiarul efectiv al achiziţiei propuse este o altă persoană decît cea declarată autorității de supraveghere. (2) Lista de informaţii şi documente necesare pentru evaluarea criteriilor prevăzute la alin. (1), precum și procedura aferentă se stabilesc în actele normative emise de autoritatea de supraveghere. (3) În cazul în care avizul prealabil este solicitat pentru două sau mai multe participații calificate care vizează același asigurător (reasigurător), autoritatea de supraveghere asigură un tratament nediscriminatoriu tuturor potenţialilor acționari semnificativi. (4) Orice deţinător direct sau indirect de participație calificată în capitalul social al unui asigurător (reasigurător) este obligat să prezinte, la cererea autorității de supraveghere, informaţie aferentă activităţii sale, inclusiv rapoartele financiare anuale, declaraţiile de venituri, precum şi altă informaţie necesară pentru efectuarea evaluării prudenţiale, în modul şi în condiţiile prevăzute de actele normative ale autorității de supraveghere. (5) În cazul în care deţinătorul direct sau indirect de participație calificată nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege şi de actele normative ale autorității de supraveghere emise întru aplicarea acesteia privind calitatea acţionariatului unui asigurător (reasigurător) sau exercită asupra asigurătorului (reasigurătorului) o influenţă de natură să pericliteze administrarea prudentă şi sănătoasă a acestuia, precum şi în cazul în care deţinătorul direct sau indirect ori beneficiarul efectiv al acestuia nu a furnizat autorității de supraveghere informaţii care relevă cu certitudine identitatea beneficiarului efectiv, autoritatea de supraveghere dispune măsurile adecvate pentru încetarea acestei situaţii. În acest sens, independent de alte măsuri sau sancţiuni care pot fi aplicate asigurătorului (reasigurătorului), administratorilor acestuia, deţinătorului direct şi indirect de participație calificată în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) şi beneficiarului efectiv al acestuia, autoritatea de supraveghere poate retrage avizul prealabil acordat în temeiul art.29 alin. (3), poate dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acţiunilor corespunzătoare, a dreptului de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, a dreptului de a introduce chestiuni pe ordinea de zi, a dreptului de a propune candidaţi pentru funcția de membru al consiliului societăţii, al organului executiv şi al comisiei de cenzori, a dreptului de a primi dividende, poate dispune înstrăinarea de către persoana al cărei drept de vot a fost suspendat a acţiunilor deţinute şi/sau, în cazul în care autoritatea de supraveghere retrage acordul prealabil acordat deţinătorilor de participație calificată care deţin, independent sau cumulativ, mai mult de 50% în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului), poate institui administrarea specială. [Art.291 introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] Articolul 30. Solvabilitatea şi stabilitatea financiară
a asigurătorului (reasigurătorului)
(1)
Solvabilitatea asigurătorului (reasigurătorului) reprezintă capacitatea lui financiară de a-şi
onora la momentul oportun şi în totalitate obligaţiile de plată asumate.
(2)
Asigurătorul (reasigurătorul) trebuie să deţină, pe durata activităţii sale, în orice moment, o
marjă de solvabilitate disponibilă corespunzătoare activităţii desfăşurate.
(3)
Marja de solvabilitate disponibilă este constituită din patrimoniul asigurătorului
(reasigurătorului) liber de orice angajament previzibil, cu excepţia activelor
nemateriale.
(4)
În funcţie de clasele de asigurări practicate, asigurătorii sînt obligaţi să-şi determine marja
de solvabilitate minimă, ale cărei modalităţi de calcul şi de raportare se stabilesc prin actele
normative ale Autorităţii de supraveghere emise întru aplicarea prezentei legi.
(5)
Stabilitatea financiară a asigurătorului (reasigurătorului) reprezintă capacitatea lui de a
respecta marja de solvabilitate pe întreaga durată a obligaţiilor certe, asumate conform
contractelor de asigurare (reasigurare), precum şi a obligaţiilor viitoare.
(6)
Stabilitatea financiară a asigurătorului (reasigurătorului) este garantată prin:
a)
nivelul capitalului propriu;
b)
totalitatea activelor şi gradul lor de diversificare şi lichiditate;
c)
rezervele tehnice şi matematice;
d)
coraportul dintre obligaţiile din asigurare şi obligaţiile cedate în reasigurare;
e)
eficienţa politicii investiţionale.
(7)
Cerinţele faţă de capitalul propriu, activele admise să acopere marjele de
solvabilitate, regulile de dispersare a acestora, structura şi
componentele marjelor de solvabilitate se stabilesc prin actele normative ale Autorităţii de
supraveghere.
[Art.30 al.(7) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (8) În cazul în care situaţia financiară a asigurătorului (reasigurătorului) este afectată și acesta se află în dificultate financiară, cînd marja de solvabilitate minimă este sub nivelul stabilit în actele normative emise în conformitate cu prezenta lege, cînd asigurătorul (reasigurătorul) nu își onorează obligațiile rezultate din contractele de asigurare, autoritatea de supraveghere va decide și va solicita asigurătorului (reasigurătorului) să prezinte pentru aprobare un plan de redresare financiară sau, după caz, va decide deschiderea procedurii de remediere financiară a asigurătorului (reasigurătorului). [Art.30 al.(8) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (9) Planul de redresare financiară și cel de remediere financiară vor cuprinde măsuri exacte și intervalul de timp în interiorul căruia acestea vor fi întreprinse și vor fi obţinute rezultate pentru ameliorarea situației asigurătorului (reasigurătorului). Autoritatea de supraveghere poate aproba planul de redresare sau de remediere financiară în versiunea în care a fost prezentat sau poate solicita modificări pe care le consideră necesare pentru a proteja interesele consumatorilor. Autoritatea de supraveghere este în drept să restricţioneze înstrăinarea liberă a activelor asigurătorului (reasigurătorului) şi/sau să întreprindă măsuri suplimentare de protejare a intereselor consumatorilor pînă la restabilirea situației anterioare a asigurătorului (reasigurătorului). [Art.30 al.(9) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] Articolul 31. Normele de
prudenţă
(1)
Asigurătorul (reasigurătorul) trebuie să-şi dirijeze activitatea respectînd normele de prudenţă
specifice, conform practicilor în asigurări, şi să prevadă:
a)
organizarea şi desfăşurarea cu prudenţă şi profesionalism a activităţii, în concordanţă cu
specificul şi amploarea ei;
b)
încadrarea în activitate a unui număr suficient de persoane care să corespundă criteriilor de
pregătire şi de competenţă profesională stabilite prin actele normative ale
autorităţii de supraveghere.
[Art.31 al.(1), lit.b) modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (2)
Pentru asigurările benevole (facultative) practicate, asigurătorul trebuie să elaboreze:
[Art.31 al.(2) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] a)
propriile condiţii de asigurare, cu respectarea prevederilor legale referitoare la contractul de
asigurare;
b)propriile
clauze de asigurare, care pot modifica condiţiile de asigurare, în funcţie de opţiunea proprie
sau de cea a asiguratului;
c)propriile
criterii de stabilire a primelor de asigurare;
d)propriile
reglementări şi instrucţiuni de constatare şi lichidare a daunelor, în strictă concordanţă cu
prevederile cuprinse în condiţiile şi în clauzele de asigurare;
e)
reglementări interne privind constituirea şi menţinerea rezervelor tehnice, în funcţie de
propriul sistem de evidenţă operativă, cu respectarea actelor normative emise de autoritatea de
supraveghere;
[Art.31 al.(2), lit.f) abrogată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(3) Asigurătorul are următoarele obligaţii:
a) să ţină evidenţa contabilă şi operativă care să permită:
- întocmirea rapoartelor solicitate de autoritatea de supraveghere;
- analiza rezultatelor tehnice pe clase de asigurări pentru a stabili dacă activitatea sa în
ansamblu este rentabilă;
b) să supravegheze activitatea unităţilor din subordine şi a agenţilor săi de asigurare
astfel încît activitatea de asigurare pe care o desfăşoară să nu fie
periclitată;
c) să-şi organizeze procedurile de control intern astfel încît să îndeplinească prevederile
legale şi să prezinte Autorităţii de supraveghere toate documentele, situaţiile şi
informaţiile solicitate de ea;
d) să întocmească situaţii financiare consolidate, în conformitate cu actele normative emise
întru aplicarea prezentei legi;
e) să prezinte orice alte raportări financiare, în conformitate cu actele normative emise
întru aplicarea prezentei legi;
f) să ţină un registru special al activelor, în conformitate cu anexa nr.2, parte integrantă
a prezentei legi;
g) să asigure auditarea situaţiilor financiare anuale de către
o societate de audit.
[Art.31 al.(3), lit.g) modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] h) să instituie reguli şi proceduri de verificare, să asigure instruirea continuă a propriului personal, în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului prin intermediul activităţii de asigurare; [Art.31 al.(3), lit.h) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] i) să organizeze un sistem intern de management al riscului; [Art.31 al.(3), lit.i) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] j) să elaboreze propriile reglementări privind cheltuielile de achiziţie, care vor prevedea cel puţin următoarele: – în structura primei de asigurare (reasigurare) cheltuielile de achiziţie vor fi stabilite separat de celelalte cheltuieli ale asigurătorului (reasigurătorului); – comisionul sau orice altă retribuţie pentru fiecare contract de asigurare (reasigurare) încheiat nu poate depăşi limita cheltuielilor de achiziţie ale asigurătorului (reasigurătorului) prevăzute în structura primei de asigurare (reasigurare); – comisionul pentru intermedierea în asigurări (reasigurări) poate fi plătit de către asigurător (reasigurător) doar prin virament la contul bancar al intermediarului în asigurări (reasigurări) sau persoanei care oferă servicii de intermediere în conformitate cu prevederile art. 531. [Art.31 al.(3), lit.j) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] k) să respecte cerinţele de raportare prevăzute în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte; [Art.31 al.(3), lit.k) introdusă prin LP241 din 29.12.15, MO20-24/29.01.16 art.46] l) să prelucreze datele cu caracter personal în conformitate cu Legea privind protecția datelor cu caracter personal. [Art.31 al.(3), lit.l) introdusă prin LP241 din 29.12.15, MO20-24/29.01.16 art.46]
(4) Limita maximă a răspunderii asigurătorului (reasigurătorului) pentru un risc asigurat
sau preluat în reasigurare nu poate depăşi 25% din valoarea capitalului propriu şi a
rezervelor tehnice conform ultimei perioade de gestiune.
[Art.31 al.(4) modificat prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(5) Asigurătorul (reasigurătorul) are dreptul să preia obligaţiile aferente riscului de
asigurare (reasigurare) depăşind limita stabilită la alin.(4), cu condiţia ca partea
excedentă a riscurilor legate de executarea obligaţiilor preluate să fie reasigurată.
(6) În cazul efectuării reasigurării la asigurătorul (reasigurătorul) nerezident al
Republicii Moldova, reţinerea proprie a asigurătorului (reasigurătorului) rezident al
Republicii Moldova trebuie să constituie cel puţin 20% din volumul total al obligaţiilor, cu
condiţia respectării cerinţelor de laalin.(4).
(7) Autoritatea de supraveghere are dreptul să stabilească cerinţe referitor
la investirea în sau tranzacţionarea cu instrumente financiare derivate,
la dezvăluirea
informaţiilor privind existenţa de instrumente financiare derivate neincluse în raportul
financiar al asigurătorului (reasigurătorului), precum şi la aspecte de
evidenţă ale acestora.
[Art.31 al.(7) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(8) Asigurătorul (reasigurătorul) şi brokerul de asigurare şi/sau de
reasigurare trebuie să deţină un sistem de guvernanţă eficace care să asigure o administrare corectă
şi prudentă a activităţii sale. Pentru administrarea eficientă a activităţii asigurătorului
(reasigurătorului) şi brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare, autoritatea de supraveghere
stabileşte, prin actele sale normative, principii de organizare, standarde generale şi minime
necesare ale sistemului de guvernanţă. Asigurătorul (reasigurătorul) şi brokerul de asigurare şi/sau
de reasigurare vor stabili, printr-un regulament intern, cerinţe minime privind respectarea
următoarelor principii obligatorii ale guvernării corporative:
[Art.31 al.(8) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
a) acţionarii semnificativi şi persoanele cu funcţie de răspundere ale asigurătorului
(reasigurătorului) şi ale brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare vor corespunde
cerinţelor stabilite prin actele normative ale Autorităţii de
supraveghere;
b) persoanele cu funcţie de răspundere ale asigurătorului (reasigurătorului) şi ale
brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare vor evita în activitatea lor relaţiile cu
acţionarii sau cu persoanele cu funcţie de răspundere ale altor asigurători (reasigurători)
şi brokeri de asigurare şi/sau reasigurare care pot afecta în orice mod exercitarea
obligaţiilor lor fiduciare faţă de asiguraţi;
c) persoanele cu funcţie de răspundere ale asigurătorului (reasigurătorului) şi ale
brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare nu vor deţine mai mult decît o funcţie în
cadrul societăţii în cazul în care cumulul de funcţii ar putea conduce la apariţia unor
conflicte de interese;
d) persoanele cu funcţie de răspundere ale asigurătorului (reasigurătorului) îşi vor
exercita obligaţiile cu scopul de a asigura: suficienţa rezervelor tehnice şi matematice,
menţinerea marjei minime a solvabilităţii şi îndeplinirea cerinţelor privind rezervele
tehnice şi matematice, suficienţa în orice moment a lichidităţilor şi respectarea de către
asigurător (reasigurător) a prevederilor actelor normative ale Autorităţii de
supraveghere;
e) asigurătorul (reasigurătorul) şi brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare vor evita
încheierea de tranzacţii cu persoane terţe (sau în beneficiul lor), care se află în relaţie
de afiliere cu asigurătorul sau cu brokerul de asigurare şi/sau reasigurare, în condiţii mai
favorabile decît cele existente în mod general pentru celelalte persoane care nu se află cu
aceştia în asemenea relaţii.
Articolul 32. Restricţii privind
efectuarea tranzacţiilor
de către asigurător (reasigurător)
(1) Asigurătorul (reasigurătorul) nu poate investi mai mult de 15% din capitalul propriu în
capitalul social al unei societăţi comerciale fără avizul prealabil al Autorităţii de
supraveghere.
(2) Tranzacţiile de proporţiicu activele asigurătorului (reasigurătorului) se
efectuează cu avizul scris al Autorităţii de supraveghere.
(3) Asigurătorului (reasigurătorului) se interzice:
a) să participe la capitalul social al persoanelor juridice cu una din formele juridice de
organizare de societate în nume colectiv sau de societate în comandită;
b) să contracteze împrumuturi în cuantum ce depăşeşte 10% din valoarea capitalului social
fără avizul scris al Autorităţii de supraveghere.
(31) Condiţiile, procedura şi modul de eliberare a avizelor prevăzute la alin. (1)–(3) se stabilesc prin act normativ de către autoritatea de supraveghere. [Art.32 al.(31) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(4) Asigurătorul (reasigurătorul) este obligat ca, în decursul a 5 zile, să informeze
autoritatea de supraveghere despre gajarea bunurilor sale, acordarea de
garanţii, asumarea de angajamente sau preluarea
unei alte obligaţii nereflectate în bilanţul contabil. Cerinţele privind ţinerea registrului
de garanţii, angajamente şi alte obligaţii ale asigurătorului
(reasigurătorului), precum şi modul de emitere a acestora se stabilesc prin
acte normative ale Autorităţii de supraveghere.
[Art.32 al.(4) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Articolul 33. Constituirea şi
lichidarea filialei (reprezentanţei)
asigurătorului
(reasigurătorului)
(1) Constituirea şi lichidarea filialei (reprezentanţei) asigurătorului (reasigurătorului)
se efectuează în modul prevăzut de legislaţie.
(2) Filiala (reprezentanţa) asigurătorului (reasigurătorului) îşi desfăşoară activitatea sub
denumirea asigurătorului (reasigurătorului).
(3) Asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să aducă la cunoştinţă Autorităţii de
supraveghere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data adoptării, hotărîrea organului
competent privind
constituirea sau lichidarea filialei (reprezentanţei).
[Art.33 al.(3) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (4) Filiala (reprezentanţa), altă subdiviziune a asigurătorului (reasigurătorului) trebuie să fie amplasate într-o încăpere înregistrată conform legislaţiei, situată în clădire administrativă sau la parterul unei clădiri cu destinaţie locativă ori în altă construcţie capitală. Încăperea trebuie să fie dotată cu legătură telefonică, cu fax, safeu, aparat de casă cu memorie fiscală, computer cu conectare la reţeaua internet, software destinat ţinerii evidenţei contabile şi/sau statistice. [Art.33 al.(4) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] Articolul 34. Rezervele
tehnice
(1) Asigurătorul formează şi menţine, potrivit activităţii pe care o desfăşoară, suficiente
rezerve tehnice, necesareîndeplinirii obligaţiilor ce rezultă din contractele de
asigurare şi reasigurare. Asigurătorul este obligat să colecteze şi să păstreze la un nivel
adecvat informaţia necesară creării de rezerve.
(2) Asigurătorul care desfăşoară activitate în categoria "asigurare generală" are obligaţia
să formeze şi să menţină următoarele rezerve tehnice:
a) rezerva de prime necîştigate care se calculează prin însumarea cotelor-părţi din primele
brute subscrise aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încît
diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele
brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării;
b) rezerva de daune declarate, dar nesoluţionate, care se creează şi se actualizează în baza
estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încît fondul creat să
fie suficient pentru acoperirea acestor daune;
c) rezerva de daune neavizate care se creează şi se ajustează cel puţin la încheierea anului
financiar în baza estimărilor asigurătorului, a datelor statistice sau a calculelor
actuariale, pentru daunele întîmplate, dar neavizate, dacă reglementările Autorităţii de
supraveghere nu prevăd altfel;
d) rezerva riscurilor neexpirate - care se calculează în baza estimării daunelor ce vor
apărea după încheierea anului financiar aferente contractelor de asigurare încheiate înainte
de acea dată -în mărimea în care valoarea lor estimată depăşeşte rezerva de
prime necîştigate.
(3) Asigurătorul care desfăşoară activitate în categoria „asigurări de viaţă”
are obligaţia să formeze şi să menţină rezervele tehnice pentru fondul asigurărilor de viaţă,
inclusiv rezervele matematice şi, după caz, rezervele specificate la alin. (2).
[Art.34 al.(3) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(4) Rezerva matematică se calculează în baza evaluării actuariale necesare, luîndu-se în
considerare viitoarele obligaţii ale asigurătorului rezultate din contractele de asigurare
individuale.
(5) Asigurătorul este obligat să prezinte Autorităţii de supraveghere explicaţii, în anexele
la rapoartele financiare anuale, privind baza şi metodele aplicate la calcularea rezervei
matematice.
(6) Mărimea rezervelor tehnice şi a celor matematice, constituite şi menţinute conform
alin.(2) şi (3), nu poate fi mai mică decît mărimea obţinută prin calculul acestor rezerve
potrivit metodologiei stabilite prin actul normativ al Autorităţii de
supraveghere.
(7)În cazurile în care contractul de asigurare prevede încasarea primelor şi
plata despăgubirilor în valută străină, rezervele tehnice aferente se pot forma şi menţine
în această valută.
(8) Modul de formare a rezervelor tehnice şi a rezervelor matematice se stabileşte prin
actele normative ale Autorităţii de supraveghere.
(9) Prin derogare de la alin.(2), autoritatea de supraveghere poate stabili, prin acte
normative, şi alte categorii de rezerve tehnice, iar prevederile prezentului articol se vor
aplica şi acestor categorii.
(10) Categoriile de active admise să reprezinte rezervele tehnice şi rezervele matematice
ale asigurătorului, cerinţele faţă de aceste active, regulile de
dispersare a plasamentelor, precum şi coeficientul de lichiditate se stabilesc prin actele
normative ale Autorităţii de supraveghere, la a căror elaborare se va ţine cont de
categoriile şi de clasele de asigurări practicate.
[Art.34 al.(10) modificat prin 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(11) Activele admise să reprezinte rezervele de asigurare ale asigurătorului nu pot fi
arestate sau confiscate la bugetul de stat sau la cel local şi nu pot servi obiect al
contractelor de gaj, nici sursă de plată a obligaţiilor asumate prin garanţii bancare, nici
mijloc de acoperire a altor obligaţii faţă de creditori sau faţă de
stat.
Articolul 35. Transferul portofoliului de
asigurare
(1) Un asigurător (reasigurător) poate transfera, cu acordul Autorităţii de supraveghere,
unui alt asigurător întregul său portofoliu de asigurare sau o parte din el, care reprezintă
o totalitate a contractelor de asigurare, împreună cu toate drepturile şi obligaţiile ce
derivă din contracte. Asigurătorul cedent va încheia cu asigurătorul cesionar un acord
privind transferul contractelor de asigurare referitor la una sau mai multe clase de
asigurare.
(2) Decizia privind intenţia de transfer, adoptată de asigurător este adusă la
cunoştinţă asiguraţilor printr-un anunţ, publicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, în care acestora li se stabileşte un termen prealabil de o lună pentru prezentarea
eventualelor pretenţii.
[Art.35 al.(2) modificat prin 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(3) În scopul realizării prevederilor alin.(1), asigurătorul transferă activele pentru
acoperirea rezervelor tehnice şi matematice egale cu rezervele tehnice şi matematice
calculate astfel încît să acopere obligaţiile portofoliului care va fi
transferat.
(4) Transferul de portofoliu nu este valabil fără aprobarea Autorităţii de supraveghere
care, prin actele sale normative, stabileşte lista documentelor şi informaţiile ce se
anexează la cererea de transfer al portofoliului.
(5) Transferul de portofoliu intră în vigoare la data publicării deciziei Autorităţii de
supraveghere în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(6) Asigurătorul care acceptă transferul de portofoliu notifică despre aceasta asiguraţii în
termen de 15 zile din data intrării în vigoare a deciziei de aprobare a transferului,
printr-un anunţ publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în două ediţii
consecutive.
(7) Autorităţii de supraveghere i se solicită aprobarea transferului de portofoliu, în
condiţiile legii, chiar şi atunci cînd asigurătorul intră în procedură de remediere
financiară, reorganizare sau lichidare, după caz.
(8) Prin derogare de la prevederile alin. (7) al prezentului articol, aprobarea transferului de portofoliu nu se solicită în cazul reorganizării prin fuziune sau transformare drept urmare a executării prevederilor art.20 alin. (1). [Art.35 al.(8) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Articolul 36. Asocierea
asigurătorilor
(1) Asigurătorii se pot asocia în uniuni profesionale care să le reprezinte interesele
colective, să studieze problemele de interes comun, să promoveze cooperarea, să informeze
membrii asociaţiei şi publicul şi să organizeze servicii de interes comun. De asemenea, ei
pot adera la uniuni internaţionale de profil, cu respectarea obligaţiilor ce decurg din
actele constitutive ale acestora.
[Art.36 al.(2) abrogat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Articolul 37. Activitatea de
asigurare de viaţă
(1) Asigurătorul care desfăşoară activitate de asigurare de viaţă este
obligat:
a) să efectueze, la finele anului, examinarea activităţii de asigurare de viaţă, inclusiv
calcularea, conform principiilor fundamentale şi general acceptate ale calculului actuarial,
a obligaţiilor aferente asigurărilor de viaţă şi a rezervelor matematice necesare, precum şi
estimarea concordanţei dintre rezervele tehnice, matematice şi activele
aferente;
b) să efectueze examinarea activităţii de asigurare de viaţă pentru orice perioadă, la
cererea Autorităţii de supraveghere, conform condiţiilor stabilite la it.a);
c) să furnizeze informaţii, documente şi detalii suplimentare, în forma pe care autoritatea
de supraveghere o consideră necesară, pentru evaluarea activelor şi a situaţiei sale
financiare, după depunerea la autoritatea de supraveghere a raportului privind asigurările
de viaţă.
(2) Activele admise să acopere rezervele tehnice şi matematice în cazul asigurărilor de
viaţă vor fi folosite doar în raport cu obligaţiile aferente acestor asigurări. Este
interzisă grevarea unor astfel de active cu gaj sau ipotecă.
(3) Asigurătorul poate să schimbe, la un preţ de piaţă, unele active aparţinînd rezervelor la asigurările de viaţă cu alte active care îi aparţin, precum şi să utilizeze activele aferente rezervelor la asigurările de viaţă în alte scopuri decît cele prevăzute la alin. (2) dacă va confirma în scris autorităţii de supraveghere că valoarea activelor utilizate depăşeşte valoarea totală a obligaţiilor aferente asigurărilor de viaţă. [Art.37 al.(3) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Articolul 38. Desfăşurarea simultană a activităţii de
asigurarede viaţă şi a activităţii de
asigurare generală
(1) Desfăşurarea simultanăa activităţii de asigurare de viaţă şi activităţii de
asigurare generală este permisă asigurătorilor care îşi desfăşoară activitatea conform art.8
alin.(5).
(2) Poate fi desfăşurată activitate simultană în categoriile "asigurări de viaţă" şi
"asigurări generale" numai în condiţiile separării acestor două activităţi, în conformitate
cu prezenta lege şi cu actele normative ale Autorităţii de
supraveghere.
(3) Activitatea de asigurare de viaţă şi activitatea de asigurare generală vor fi gestionate
separat pentru ca:
a) interesele deţinătorilor de poliţe de asigurare de viaţă şi, respectiv, de poliţe de
asigurare generală să nu fie în nici un fel prejudiciate şi, în special, profitul
înregistrat în una dintre cele două activităţi să nu fie folosit în beneficiul celeilalte
activităţi decît în cazuri excepţionale şi cu aprobarea prealabilă a Autorităţii de
supraveghere;
b) marjele de solvabilitate, stabilite în conformitate cu prezenta lege şi cu actele
normative ale Autorităţii de supraveghere, pentru fiecare dintre cele două activităţi să fie
calculate în mod independent, fără transfer de active de la o activitate la
alta.
(4) În cazul în care prin respectarea alin.3 lit.b) rezultă că mai există active disponibile
la una dintre cele două activităţi evidenţiate în mod distinct, aceste active pot fi
folosite pentru cealaltă activitate, dar numai cu aprobarea prealabilă a Autorităţii de
supraveghere.
(5) Contabilitatea asigurătorilor cu activitate simultană trebuie organizată astfel încît
din înregistrări să derive sursele rezultatelor pentru fiecare dintre cele două activităţi.
În acest scop, toate veniturile (în special primele încasate, plăţile de la reasigurători şi
veniturile din investirea activelor) şi toate cheltuielile (în special cele de plată a
daunelor, sumele suplimentare pentru rezervele tehnice şi rezervele matematice, primele de
reasigurare, cheltuielile operaţionale pentru activitatea respectivă) trebuie să fie
reflectate potrivit originii lor.
(6) Cheltuielile comune ale celor două activităţi se înregistrează separat, pentru fiecare
activitate, în conformitate cu o metodă de repartizare aprobată de către autoritatea de
supraveghere.
(7) În cazul în care una dintre cele două marje de solvabilitate disponibile este
insuficientă, autoritatea de supraveghere va aplica,cu referinţă la activitatea
la care se înregistrează deficienţe, măsuri de redresare.
(8) Asigurătorii care desfăşoară activitate simultană sînt obligaţi:
a) să ţină pentru fiecare dintre cele două activităţi cîte un registru special al activelor,
în conformitate cu anexa nr.2;
b) să transmită Autorităţii de supraveghere toate informaţiile, documentele şi raportările,
a căror formă, al căror conţinut, ale căror detalii şi certificări sînt stabilite pentru
fiecare activitate;
c) să depună la autoritatea de supraveghere, în termen de 3 luni de la încheierea anului
financiar, separat pentru fiecare dintre cele două activităţi, bilanţul contabil şi contul
de profit şi pierderi, la care să anexeze rapoartele de audiere, precum şi rapoartele
financiare stabilite de autoritatea de supraveghere.
Articolul 39. Contabilitatea şi controlul intern al
asigurătorului (reasigurătorului)
(1) Asigurătorul (reasigurătorul) ţine evidenţa contabilă în regim electronic şi pe suport
de hîrtie a operaţiunilor efectuate în conformitate cu standardele evidenţei contabile
obligatorii pentru activitatea de asigurare.
(2) Asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să stabilească un sistem eficientde
control intern şi să angajeze un număr adecvat de personal pentru verificarea corespunderii
activităţii sale cu principiile şi legislaţia ce reglementează activitatea de asigurare.
[Art.39 al.(2) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(3) Asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să calculeze şi să verifice trimestrial
indicatorii stabiliţi prin actele normative ale Autorităţii de supraveghere, emise întru
aplicarea prezentei legi.
(4) Asigurătorul (reasigurătorul) va dispune întocmirea de către un actuar calificat a unui
raport exhaustiv privind starea financiară de la finele anului. Acest raport va include
informaţia privind rezervele tehnice şi matematice, solvabilitatea, concordanţa activelor,
corespunderea primelor şi analiza surplusului sau deficitului lor care se înregistrează pe
parcursul anului.
[Art.39 al.(4) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(5) Lista, forma şi termenele de prezentare a rapoartelor financiare şi altor dări de seamă
ale asigurătorului (reasigurătorului) se stabilesc prin actele normative ale Autorităţii de
supraveghere.
(6) Asigurătorii (reasigurătorii) sînt obligaţi, la solicitarea Autorităţii de supraveghere,
să pună la dispoziţia acesteia informaţii şi date privindpatrimoniul, inclusiv
cel deţinut în afara teritoriului Republicii Moldova, volumul obligaţiilor asumate,
garanţiile acordate, tranzacţiile de asigurare şi reasigurare încheiate, participarea la
capitalul social al altor persoane juridice, alte informaţii necesare în exercitarea
funcţiilor de supraveghere şi control ale Autorităţii.
(7) În termen de 4 luni de la încheierea anului financiar, asigurătorul
(reasigurătorul) va publica în ediţii periodice de largă circulaţie bilanţul contabil, raportul privind
rezultatele financiare şi raportul auditorului.
[Art.39 al.(7) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(8) Asigurătorul (reasigurătorul) va ţine registru exhaustiv şi exact pentru eficienţa
inspecţiilor efectuate de autoritatea de supraveghere. Această cerinţă se referă latoate
registrele curente şi la cele cu termen de pînă la 5 ani financiari precedenţi. Registrele
cuprind toată documentaţia ce ţine de primele de asigurare, despăgubirile de asigurare şi
investiţiile, inclusiv rapoartele externe şi interne.
Articolul 40. Auditul
extern
(1) Activitatea asigurătorului (reasigurătorului) se supune unui audit anual extern efectuat
de către o societate de audit sau de către un auditor întreprinzător
individual, care dețin licență pentru activitatea de audit și/sau
certificat de calificare al auditorului în domeniul
asigurărilor.
[Art.40 al.(1) modificat prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] [Art.40 al.(1) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(2) Societatea de audit sau auditorul întreprinzător individual
verifică situaţiile financiare anuale ale asigurătorului (reasigurătorului) aplicînd procedurile de
control al calităţii lucrărilor de audit în conformitate cu legislaţia în vigoare, standardele de audit
naţionale şi internaţionale şi cu actele normative ale autorităţii de supraveghere. Societatea de audit
sau auditorul întreprinzător individual prezintă asigurătorului (reasigurătorului) raportul auditorului,
care trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare şi actelor normative ale autorităţii de
supraveghere şi să conţină recomandări privind riscurile aferente activităţii asigurătorului
(reasigurătorului).
[Art.40 al.(2) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(3) Societatea de audit sau auditorul întreprinzător individual
informează autoritatea de supraveghere în termen de 15 zile lucrătoare din momentul în care, în
exercitarea atribuţiilor, a luat cunoştinţă de orice act sau fapt care:
a) constituie o încălcare din partea asigurătorului (reasigurătorului) a prevederilor legislaţiei în domeniul asigurărilor; b) este de natură să afecteze situaţia financiară a asigurătorului (reasigurătorului); c) poate conduce la imposibilitatea exprimării de către auditor a opiniei asupra situaţiilor financiare ale asigurătorului (reasigurătorului) sau la exprimarea de către acesta a unei opinii cu rezerve. [Art.40 al.(3) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (4) Din echipa desemnată de auditor cel puţin o persoană trebuie să deţină calitatea de actuar în vederea examinării activităţii de asigurare conform principiilor fundamentale şi generale acceptate ale calculului actuarial. [Art.40 al.(4) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (5) Informarea autorităţii de supraveghere în condiţiile prevăzute la alin. (3) nu constituie o încălcare a niciunei restricţii privind divulgarea de informaţii şi nu va atrage niciun fel de răspundere asupra societăţii de audit sau auditorului întreprinzător individual. [Art.40 al.(5) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (6) Autoritatea de supraveghere informează Consiliul de supraveghere a activităţii de audit despre încălcarea de către societatea de audit sau de auditorul întreprinzător individual a prevederilor alin. (1)–(3). Consiliul de supraveghere a activităţii de audit este informat în termen de 30 de zile lucrătoare din momentul constatării încălcării. [Art.40 al.(6) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] Articolul 41. Activitatea actuarului
(1) Asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să apeleze la serviciile
actuarului.
[Art.41 al.(1) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(2) Cerinţele faţă de solicitant, lista documentelor anexate la cererea de eliberare a
certificatului de calificare şi responsabilităţile solicitantului în calitatea de actuar
certificat sînt stabilite prin actele normative ale Autorităţii de supraveghere.
(21) Actuarul este obligat: a) să calculeze primele de asigurare; b) să determine valoarea rezervelor tehnice; c) să controleze activele admise să reprezinte rezervele tehnice; d) să calculeze beneficiile obţinute din fructificarea activelor admise să reprezinte rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă; e) să calculeze marja minimă şi disponibilă de solvabilitate; f) să efectueze analiza comparativă a celor mai bune estimări cu experienţa anterioară; g) să-şi exprime opiniile asupra politicii globale de subscriere; h) să contribuie la implementarea eficace a sistemului de management al riscurilor; i) să-şi exprime opiniile privind pertinenţa contractelor de reasigurare; j) să confirme rapoartele prezentate autorităţii de supraveghere care conţin calculele prevăzute la lit. a)–e); k) să elaboreze şi să prezinte raportul actuarial anual al asigurătorului (reasigurătorului) în conformitate cu actele normative ale autorităţii de supraveghere; l) să notifice, în termen de 15 zile lucrătoare, organul de conducere al asigurătorului (reasigurătorului) şi autoritatea de supraveghere despre neregulile constatate sau despre unele situaţii care indică sau conduc la încălcarea prevederilor legislaţiei cu privire la asigurări. [Art.41 al.(21) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(3) Activitatea de actuar se desfăşoară în conformitate cu prezenta lege, cu actele
normative ale Autorităţii de supraveghere şi pe principiile (standardele) internaţionale în
domeniu.
(4) Se efectuează calcule actuare:
a) de iniţiativă - din iniţiativa asigurătorului (reasigurătorului);
b) obligatorii - în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii
Moldova.
(5) La efectuarea calculelor actuare, asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să prezinte
documentele şi informaţia solicitată de actuar, necesare în elaborarea şi pregătirea
calculelor actuare obligatorii şi a concluziilor.
(6) Actuarul este responsabil de corectitudinea şi exactitatea calculelor actuare,
estimărilor şi concluziilor pe care le-a efectuat şi poartă răspundere pentru divulgarea
informaţiei confidenţiale, în conformitate cu legislaţia şi cu contractul de asigurare
obligatorie de răspundere profesională.
(7) Asigurătorul (reasigurătorul) nu poate iniţia faţă de actuar nicio
măsură de sancţionare pentru exercitarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute la alin.
(21) lit. l).
[Art.41 al.(7) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (8) Registrul actuarilor este ţinut de către autoritatea de supraveghere şi este accesibil publicului, inclusiv pe pagina web a autorităţii de supraveghere. [Art.41 al.(8) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] Articolul 411. Redresarea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului) (1) Autoritatea de supraveghere monitorizează și verifică situația financiară a asigurătorului (reasigurătorului) în vederea identificării factorilor care duc la înrăutățirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului). (2) Factorii care duc la înrăutățirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului) sînt: a) scăderea marjei de solvabilitate pe parcursul a patru trimestre consecutive sau scăderea marjei de solvabilitate sub nivelul stabilit prin actele normative ale autorității de supraveghere; b) coeficientul de lichiditate este mai mic decît normativul stabilit; c) capitalul propriu al asigurătorului (reasigurătorului) este mai mic decît capitalul social; d) încălcarea normelor de prudență stabilite la art. 31 alin. (4) și alin. (6); e) comisioanele sau orice alte retribuții depășesc limita de cheltuieli de achiziție ale asigurătorului (reasigurătorului) prevăzute în structura primei de asigurare (reasigurare). (3) Asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să informeze autoritatea de supraveghere imediat ce constată existența factorilor care duc la înrăutățirea situației financiare sau existența riscurilor de apariție a acestora în următoarele 90 de zile. (4) În termen de o lună de la constatarea de către autoritatea de supraveghere sau de către asigurător (reasigurător) a înrăutățirii situației financiare, ultimul prezintă autorității de supraveghere pentru aprobare un plan de redresare financiară stabilit pentru o perioadă de pînă la 9 luni. (5) Planul de redresare financiară se elaborează astfel încît să fie indicate măsuri eficiente care să ducă la ameliorarea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului) și conține cel puțin următoarele: a) evaluarea cheltuielilor administrative și de achiziție, în special a cheltuielilor generale curente și a comisioanelor; b) evaluarea veniturilor și cheltuielilor ce țin de activitatea directă de asigurare, de acceptările și cedările în reasigurare; c) analiza detaliată a factorilor care au dus la înrăutățirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului); d) motivul care a influențat negativ activitatea asigurătorului (reasigurătorului), prognoza factorilor care au dus la înrăutățirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului); e) acțiunile care vor fi întreprinse pentru înlăturarea factorilor care au dus la înrăutățirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului), adică măsurile care vor fi efectuate în vederea conformării asigurătorului (reasigurătorului) cu normativele stabilite și care nu vor periclita activitatea asigurătorului (reasigurătorului); f) indicatorii de progres pentru fiecare acțiune din planul de redresare, termenele de realizare a acestor acțiuni; g) persoanele responsabile de îndeplinirea acțiunilor pentru fiecare punct din planul de redresare financiară separat; h) evaluarea resurselor financiare cu care se intenționează să se acopere rezervele tehnice și cerința pentru marjele de solvabilitate; i) politica generală în domeniul reasigurării. (6) Autoritatea de supraveghere desemnează o persoană sau mai multe persoane responsabile de monitorizarea implementării de către asigurător (reasigurător) a planului de redresare financiară. (7) Atribuțiile persoanelor desemnate pentru monitorizarea implementării planului de redresare se stabilesc de către autoritatea de supraveghere și se referă cel puțin la: a) analiza situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului); b) monitorizarea implementării acțiunilor prevăzute în planul de redresare financiară; c) urmărirea modului în care organele competente ale asigurătorului (reasigurătorului) acționează pentru stabilirea și aplicarea măsurilor necesare pentru înlăturarea factorilor care au dus la înrăutățirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului); d) evaluarea impactului acțiunilor întreprinse de către asigurător (reasigurător) în vederea realizării planului de redresare financiară; e) înaintarea către asigurător (reasigurător) a propunerilor și/sau a recomandărilor privind: – revizuirea, suspendarea sau abrogarea deciziilor emise de către organele competente ale asigurătorului (reasigurătorului) care duc la înrăutățirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului); – modificarea și/sau completarea strategiilor, activității operaționale, politicilor de investiții și a managementului riscului; – orice alte măsuri considerate necesare pentru înlăturarea factorilor care au dus la înrăutățirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului); f) formularea recomandărilor către autoritatea de supraveghere pentru a dispune măsuri și/sau restricții prevăzute de prezenta lege. (8) Persoanele desemnate în conformitate cu alin. (6) au acces la toate informațiile, documentele, rapoartele și registrele asigurătorului (reasigurătorului), fiind obligate să păstreze secretul comercial privind operațiunile acestuia. (9) Organele de conducere ale asigurătorului (reasigurătorului) nu împiedică exercitarea atribuțiilor delegate către persoanele desemnate pentru monitorizarea implementării planului de redresare financiară. [Art.411 introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] Articolul 42. Procedura de
remediere financiară
[Art.42 al.(1) abrogat prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
[Art.42 al.(2) abrogat prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(3) Un asigurător (reasigurător) intră în procedură de remediere, prevăzută de
prezenta lege, în cazul în care:
a) se constată, în urma controlului efectuat de către
autoritatea de supraveghere, neachitarea indemnizațiilor de asigurare sau a despăgubirilor de
asigurare în termenele stabilite prin lege și/sau prin contractele de asigurare încheiate de
către asigurător (reasigurător), precum și nerespectarea
în orice mod aprevederilor prezentei legi sau a oricăror altor prevederi
legale referitoare la activitatea de asigurare (reasigurare), punîndu-se în pericol
onorarea obligaţiilor asumate faţă de asiguraţi (reasiguraţi);
[Art.42 al.(3), lit.a) modificată prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] b)
se constată că planul de redresare financiară prevăzut la art. 411 nu s-a soldat
cu rezultatele scontate sau asigurătorul (reasigurătorul) a prezentat pe parcursul ultimilor
3 ani cel puțin două planuri de redresare financiară;
[Art.42 al.(3), lit.b) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (31) În cazurile prevăzute la alin. (3), autoritatea de supraveghere poate supune asigurătorul (reasigurătorul) procedurii de remediere, care va fi obligatorie pentru asigurător (reasigurător), în vederea stabilizării situaţiei sale financiare și/sau onorării obligațiilor asumate prin contractele de asigurare. [Art.42 al.(31) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (4)
În cazurile prevăzute la alin. (3) și (31), autoritatea de supraveghere poate
dispune, prin decizie motivată, deschiderea procedurii de remediere financiară a
asigurătorului (reasigurătorului) prin una dintre următoarele măsuri prudențiale principale:
a) va solicita asigurătorului (reasigurătorului) să prezinte pentru aprobare un plan de remediere financiară care să cuprindă măsuri precise de întreprins şi perioada în care vor fi obţinute rezultate exacte; b) va institui administrarea specială a cărei sarcină va fi să gestioneze activitatea asigurătorului (reasigurătorului) şi să recomande autorităţii de supraveghere ce măsuri regulatorii să întreprindă în funcţie de circumstanţe. [Art.42 al.(4) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (41) Autoritatea de supraveghere este competentă şi abilitată să decidă aplicarea modalităţilor de remediere financiară şi măsurile pe care asigurătorii (reasigurătorii) trebuie să le întreprindă în scopul prevenirii stării lor de insolvabilitate şi, dacă e posibil, al evitării declanşării procedurii de insolvabilitate. [Art.42 al.(41) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (5)
Prin decizia de deschidere a procedurii de remediere financiară, autoritatea de supraveghere
poate dispune aplicarea de către asigurător (reasigurător) a uneia sau mai multor măsuri
dintre următoarele:
a) limitarea sau reducerea, pentru o anumită perioadă, a volumului de prime subscrise la toate clasele sau la anumite clase de asigurare, astfel încît primele subscrise să nu depășească anumite plafoane stabilite; b) interzicerea reînnoirii contractelor de asigurare ajunse la scadență sau a unor tipuri de contracte de asigurare stabilite expres prin decizia de deschidere a procedurii de remediere financiară; c) interzicerea subscrierii unor noi sau unor anumite contracte de asigurare (reasigurare) și a încasării primelor aferente pe durata stabilită expres prin decizia de deschidere a procedurii de remediere financiară; d) efectuarea de către asigurător a transferului portofoliului de asigurare, total sau parțial, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Dacă transferul portofoliului de asigurare a fost dispus, asigurătorul (reasigurătorul) va efectua în regim de urgență operațiunile privind transferul de portofoliu în termen de 60 de zile de la data adoptării măsurii în cauză; e) prescrierea organelor competente ale asigurătorului (reasigurătorului) de a convoca o adunare generală extraordinară a acționarilor pentru a decide majorarea capitalului social sau, după caz, a fondului de rezervă. Decizia de a majora capitalul social sau fondul de rezervă va limita sau suspenda plata dividendelor sau alte plăţi către acţionari, va limita transferul de active şi achiziţionarea de către asigurător (reasigurător) a propriilor acţiuni și, în cazul în care este o acţiune justificată, va duce la lichidarea sau limitarea activităţii subdiviziunilor care pun în pericol stabilitatea financiară a asigurătorului (reasigurătorului); f) interzicerea efectuării de către asigurător (reasigurător) a unor anumite investiții și/sau dispunerea retragerii din circulație ori înstrăinării acestor investiții; g) restrîngerea rețelei teritoriale a asigurătorului (reasigurătorului) prin desființarea, în condițiile legii, a unor anumite filiale și sucursale, puncte de lucru și/sau a altor sedii secundare ale lui și/sau înlocuirea persoanelor cu funcție de răspundere responsabile de intrarea asigurătorului (reasigurătorului) în procedură de remediere financiară; h) verificarea, inventarierea și instrumentarea tuturor daunelor declarate, dar nesoluționate, în vederea evaluării daunelor reale și stabilirii obligațiilor de plată față de creditorii de asigurări. Activitatea de verificare, inventariere și instrumentare a dosarelor se va face în regim de urgență, fără a se depăși termenul de 30 de zile de la data emiterii deciziei de deschidere a procedurii de remediere financiară; i) suspendarea tuturor operaţiunilor aferente conturilor bancare, cu excepţia cazurilor legate de cheltuielile sale curente de întreţinere, de încasarea mijloacelor băneşti şi de plata indemnizaţiilor şi despăgubirilor de asigurare pentru contractele de asigurare (reasigurare) încheiate anterior deschiderii procedurii de remediere financiară, care vor fi efectuate cu avizul prealabil al autorității de supraveghere. [Art.42 al.(5) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] (6)
Prin decizia de deschidere a procedurii de remediere financiară, autoritatea de supraveghere
poate dispune, după caz:
a) inventarierea și conservarea pe toată perioada procedurii de remediere financiară a tuturor bunurilor și/sau a activelor asigurătorului (reasigurătorului). Răspunderea pentru neaplicarea sau pentru aplicarea necorespunzătoare a acestor măsuri aparține persoanelor cu funcție de răspundere ale asigurătorului (reasigurătorului); b) numirea uneia sau mai multor persoane pentru a supraveghea modul de întocmire și de îndeplinire a planului de remediere financiară, cu respectarea în acest sens a prevederilor art. 411 alin. (6)–(9); c) alte măsuri prudențiale necesare restabilirii situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului) în vederea garantării protecției intereselor legitime ale creditorilor de asigurări. [Art.42 al.(6) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(7) Autoritatea de supraveghere poate solicita, după caz, instanţei competente
aplicarea unor măsuri asigurătorii cu privire la activele asigurătorului,
potrivit legii.
[Art.42 al.(7) modificat prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(8) Decizia de deschidere a procedurii de remediere financiară, prevăzută la
alin.(6), se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum şi în
două ziare de largă circulaţie, în conformitate cu dispoziţiile
legale.
(9)
În cazul în care se constată că măsurile prevăzute la alin. (4)–(6) nu s-au soldat cu
rezultate pozitive, autoritatea de supraveghere poate retrage licenţa asigurătorului
(reasigurătorului) cu lichidarea silită a acestuia şi/sau poate, în temeiul Legii
insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, să solicite instanţei de judecată intentarea
procesului de insolvabilitate a asigurătorului (reasigurătorului).
[Art.42 al.(9) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] Articolul 421. Planul de remediere financiară (1) În termen de 30 de zile de la data adoptării deciziei de deschidere a procedurii de remediere financiară, asigurătorul (reasigurătorul) prezintă autorității de supraveghere spre aprobare planul de remediere financiară. (2) Planul de remediere financiară se elaborează pentru o perioadă de pînă la 12 luni, se aprobă de către adunarea generală a acționarilor asigurătorului (reasigurătorului) și conține cel puțin următoarele: a) perspectivele planului de remediere financiară; b) estimarea cheltuielilor de administrare și de achiziție; c) bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de asigurare directă, acceptărilor și cedărilor în reasigurare; d) bugetul anual; e) o estimare a resurselor financiare cu care se intenționează să se acopere obligațiile asumate, luate în calcul pentru determinarea marjei minime de solvabilitate; f) programe de reasigurare și/sau de retrocesiune; g) indicatorii de progres pentru fiecare acțiune din planul de remediere financiară, termenele și modalitățile de realizare a acestor acțiuni; h) informaţia privind cererile de despăgubire depuse de către asiguraţi, persoanele păgubite, beneficiari, inclusiv pretențiile ce rezultă din litigii judiciare. (3) Asigurătorul (reasigurătorul) anexează la cererea de aprobare a planului de remediere financiară următoarele documente și informații: a) decizia de majorare a capitalului social, după caz; b) planul de compensare a datoriilor, inclusiv a despăgubirilor de asigurare; c) acțiunile întreprinse de asigurător (reasigurător) pentru aplicarea măsurilor dispuse de autoritatea de supraveghere prin decizia de deschidere a procedurii de remediere financiară. (4) În urma analizării planului de remediere financiară, autoritatea de supraveghere emite o decizie prin care, după caz, hotărăște: a) aprobarea planului de remediere financiară; b) completarea și/sau modificarea, în termen de cel mult 15 zile, a planului de remediere financiară; c) respingerea planului de remediere financiară. (5) Planul de remediere financiară se respinge în cazul în care nu corespunde scopului procedurii de remediere financiară, asigurătorul (reasigurătorul) a intrat în incapacitate de plată și măsurile de remediere prevăzute în plan nu vor duce la îmbunătățirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului), fiind evidentă necesitatea intentării procedurii de insolvabilitate. [Art.421 introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] Articolul 422. Administrarea specială (1) În vederea efectuării unei supravegheri eficiente, inclusiv pentru realizarea unui complex de măsuri administrative, financiare, juridice, organizatorice avînd drept scop stabilirea condiţiilor optime de conservare a valorii activelor, pentru eliminarea deficienţelor la administrarea asigurătorului (reasigurătorului) şi a patrimoniului lui, la achitarea indemnizațiilor și despăgubirilor de asigurare, autoritatea de supraveghere poate institui administrarea specială prin: a) decizie de deschidere a procedurii de remediere financiară prin administrare specială; b) decizie motivată de instituire a administrării speciale în următoarele cazuri: – persoanele cu funcție de răspundere sau acționarii asigurătorului (reasigurătorului) împiedică sistematic exercitarea atribuţiei de supraveghere prin tăinuirea conturilor, activelor, registrelor, rapoartelor, documentelor şi a informaţiilor sau prin refuzul neîntemeiat de prezentare a acestora la solicitarea autorității de supraveghere; – organele de conducere ale asigurătorului (reasigurătorului) nu sînt capabile să asigure desfășurarea activității acestuia în conformitate cu normele de prudență, în special în legătură cu conflictele ce dezorganizează activitatea asigurătorului (reasigurătorului), cu arestul, suspendarea din funcţie a administratorilor în cadrul unei cauze penale sau cu condamnarea acestora pentru infracţiunea comisă; – asigurătorul (reasigurătorul) nu se conformează prescripțiilor repetate emise de autoritatea de supraveghere privind înlăturarea acelorași încălcări; – asigurătorul (reasigurătorul) nu respectă sau nu este capabil să respecte măsurile incluse în planul de remediere financiară. (2) Administrarea specială se exercită de către un administrator special desemnat de autoritatea de supraveghere. În calitate de administrator special poate fi numit un angajat al autorității de supraveghere, care corespunde cerințelor pentru administratorul unui asigurător (reasigurător), sau o societate de audit ori un auditor întreprinzător individual, care deţin licenţă pentru activitatea de audit și/sau certificat de calificare al auditorului în domeniul asigurărilor. (3) Administratorul special își exercită atribuțiile în corespundere cu prevederile legale și este responsabil doar în fața autorității de supraveghere care este în drept să dea dispoziții obligatorii și recomandări în legătură cu activitatea acestuia. (4) În cazul în care administratorul special nu respectă prevederile legale, nu exercită sau exercită nesatisfăcător atribuțiile sale, autoritatea de supraveghere va dispune destituirea acestuia și desemnarea unei alte persoane. (5) Din momentul desemnării sale, administratorul special preia controlul și gestionează activitatea asigurătorului (reasigurătorului), avînd acces nelimitat la activele, încăperile, documentele, rapoartele, registrele și la orice alte informații deținute de asigurător (reasigurător). (6) Pe perioada administrării speciale, drepturile și obligațiile acționarilor și ale organelor de conducere ale asigurătorului (reasigurătorului) se suspendă, fiind exercitate de către administratorul special. Cu acordul scris al autorității de supraveghere, administratorul special poate delega o parte din atribuțiile sale altor persoane. (7) Prin derogare de la prevederile alin. (6), adunarea generală a acționarilor asigurătorului (reasigurătorului) poate adopta hotărîri ce se limitează la decizii care nu contravin scopurilor instituirii administrării speciale și nu împiedică exercitarea atribuțiilor și drepturilor administratorului special. (8) Actele juridice și/sau acțiunile efectuate în numele și în contul asigurătorului (reasigurătorului) sînt nule de drept dacă sînt săvîrșite cu încălcarea prevederilor prezentului articol și nu sînt coordonate cu administratorul special sau aprobate de acesta. (9) Administratorul special are atribuții depline de a conduce, gestiona și controla asigurătorul (reasigurătorul), inclusiv: a) analizează, evaluează activitatea și situația financiară a asigurătorului (reasigurătorului); b) elaborează, organizează și realizează măsurile de remediere financiară a asigurătorului (reasigurătorului); c) exercită acțiunile de dispunere asupra întregului patrimoniu al asigurătorului (reasigurătorului); d) exercită măsuri de înlăturare a factorilor care au dus la înrăutățirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului); e) prezintă autorității de supraveghere informații, explicații și rapoarte. (10) În exercitarea atribuțiilor și drepturilor sale, administratorul special acordă importanță prioritară intereselor și drepturilor asiguraților și beneficiarilor asigurării. Administratorul special poartă răspundere pentru acțiunile frauduloase și comise cu rea-credință care au cauzat prejudicii asigurătorului (reasigurătorului). (11) În termen de 3 luni de la desemnare, administratorul special prezintă autorității de supraveghere un raport cu privire la situaţia financiară şi la perspectivele financiare ale asigurătorului (reasigurătorului). (12) Raportul administratorului special va conţine cel puțin următoarele: a) măsurile întreprinse de la instituirea administrării speciale şi efectele acestora; b) evaluarea perspectivelor de realizare, a costurilor şi a beneficiilor aproximative ale posibilităţilor de remediere a situaţiei financiare, inclusiv de restructurare, reorganizare, vînzare a activelor asigurătorului (reasigurătorului) sau vînzare a asigurătorului (reasigurătorului), ori, după caz, de intentare a procedurii de insolvabilitate, inclusiv o determinare a valorii estimative a activelor ce ar putea fi valorificate în caz de declanșare a procedurii de insolvabilitate asigurătorului (reasigurătorului); c) recomandările privind măsurile de înlăturare a circumstanţelor și factorilor ce au servit drept temei pentru instituirea administrării speciale, care pot include un plan de acţiuni detaliat constînd în implementarea oricăror dintre măsurile prevăzute de prezenta lege pentru remedierea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului). (13) În termen de 15 zile lucrătoare de la primirea raportului administratorului special, autoritatea de supraveghere poate, în funcţie de circumstanțe, să hotărască următoarele: a) cu privire la oportunitatea şi perioada de menţinere a administrării speciale; b) cu privire la aprobarea recomandărilor înaintate, aprobarea planului propus, cu sau fără modificări; c) cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate sau de lichidare silită a asigurătorului (reasigurătorului), dacă ajunge la concluzia despre imposibilitatea înlăturării circumstanţelor ce au servit drept temei pentru instituirea administrării speciale. (14) La analiza raportului administratorului special, autoritatea de supraveghere trebuie să urmărească, în mod prioritar, obiectivul de menţinere a stabilităţii financiare a asigurătorului (reasigurătorului) şi de protecţie a drepturilor și intereselor asiguraților și beneficiarilor asigurării. (15) Autoritatea de supraveghere este în drept să stabilească condiţiile şi limitele cheltuielilor legate de administrarea specială a asigurătorului (reasigurătorului), care se efectuează din contul mijloacelor acestuia. Remunerația muncii administratorului special angajat al autorității de supraveghere se stabileşte din contul ultimei. Remuneraţia muncii persoanelor angajate pentru a acorda asistenţă administratorului special nu poate fi mai mare decît remuneraţia muncii salariaţilor din asigurări (reasigurări) pentru servicii similare. [Art.422 introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] Articolul 423. Încetarea procedurii de remediere financiară (1) Încetarea procedurii de remediere financiară a asigurătorului (reasigurătorului) se dispune prin decizie motivată, emisă de autoritatea de supraveghere, atunci cînd, după caz: a) se constată restabilirea situației financiare a asigurătorului (reasigurătorului), ca urmare a îndeplinirii în mod corespunzător a modalității și a măsurilor de remediere financiară, inclusiv onorarea tuturor obligațiilor scadente în baza contractelor de asigurare (reasigurare); b) măsurile aplicate în cadrul procedurii de remediere financiară nu au fost îndeplinite în mod corespunzător, în termenele și în condițiile stabilite, sau aplicarea acestora nu a putut conduce, în perioada pentru care au fost luate, la atingerea scopului urmărit și la înlăturarea cauzelor care le-au generat. (2) Prin decizia de încetare a procedurii de remediere financiară, autoritatea de supraveghere dispune, după caz: a) revocarea deciziei de deschidere a procedurii de remediere financiară; b) intentarea procedurii de insolvabilitate a asigurătorului (reasigurătorului); c) lichidarea silită a asigurătorului (reasigurătorului). (3) Prin decizia de încetare a procedurii de remediere financiară, autoritatea de supraveghere dispune, dacă este cazul, revocarea administratorului special desemnat în condițiile prezentei legi și încetarea atribuțiilor acestuia. (4) Decizia de încetare a procedurii de remediere financiară se face publică în modul prevăzut la art. 42 alin. (8). [Art.423 introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] Articolul 43.
Protecţia consumatorului. Examinarea
petiţiilor asiguraţilor (beneficiarilor)
şi / sau ale terţelor
persoane
(1) Pentru protecţia consumatorului şi a serviciilor de asigurare, asigurătorul
(reasigurătorul) şi intermediarii în asigurări/reasigurări sînt obligaţi:
a) să-şi desfăşoare activităţile cu profesionalism, manifestînd atenţie şi
devotament faţă de asiguraţi (beneficiari) şi/sau terţe persoane;
b) să acţioneze onest şi să respecte drepturile asiguraţilor ce derivă din
contractele de asigurare (reasigurare);
c) să păstreze confidenţialitatea informaţiei asiguratului şi a persoanelor
asigurate de care au luat cunoştinţă în procesul
asigurării;
d) să ofere asiguraţilor şi potenţialilor asiguraţi informaţii referitor la
produse, la condiţiile generale şi speciale ale contractelor de asigurare, la
beneficiile ce rezultă din contractele de asigurare, la tarifele şi primele pe
care urmează să le plătească asiguratul;
e) să achite toate indemnizaţiile şi despăgubirile de asigurare în termenele
stabilite prin lege sau contract;
f) să nu ofere informaţii, să nu expună opinii care ar dezinforma sau ar înşela
consumatorul.
(2) Asigurătorul şi reprezentantul lui au obligaţia de a pune la dispoziţia
asiguratului sau contractantului de asigurare informaţii în legătură cu
contractele de asigurare, atît pînă la încheierea, cît şi în derularea lor.
Aceste informaţii vor fi prezentate în scris, în limba de stat şi/sau în limba
în care a fost încheiat contractul, vor fi redactate într-o formă clară şi se
vor referi, la:
a) clauzele opţionale ale contractului de asigurare;
b) data intrării în vigoare şi a încetării contractului, inclusiv modalităţile
de încetare;
c) modalităţile şi termenele de plată a primelor de
asigurare;
d) elementele de calcul al indemnizaţiilor şi despăgubirilor de
asigurare;
e) modalitatea de plată a indemnizaţiilor şi despăgubirilor de asigurare;
f) legea care guvernează contractul de
asigurare.
(3) Întru aplicarea prevederilor alin.(2), autoritatea de supraveghere va emite
acte normative, în condiţiile legii, care să includă şi alte informaţii pe care
asigurătorul şi reprezentantul lui au obligaţia să le pună la dispoziţia
asiguratului sau contractantului de
asigurare.
(4) Pentru examinarea operativă şi eficientă a petiţiilor asiguraţilor
(beneficiarilor) şi ale terţelor persoane, asigurătorul stabileşte un sistem
intern de administrare a unor astfel de petiţii, care să fie examinate în mod
obiectiv şi în cadrul temporal definit de
asigurător.
(5) În cazul în care rămîne nesatisfăcut de modul în care petiţia a fost
soluţionată de către asigurător, asiguratul (beneficiarul) sau terţul are
dreptul să o adreseze Autorităţii de
supraveghere.
(6) Autoritatea de supraveghere examineazăpetiţia asiguratului
(beneficiarului) şi/sau a terţului conform procedurii şi în termenele stabilite
de legislaţia în vigoare.
Articolul 44. Obligaţia de menţinere a
contractului
Nici o faptă a asigurătorului (reasigurătorului) ori a intermediarului în
asigurări şi/sau în reasigurări constînd în încălcarea oricăror prevederi ale
prezentei legi sau a actelor normative ale Autorităţii de supraveghere, a
cuantumului primelor de asigurare, precum şi a altor reglementări privind
încheierea contractului de asigurare şi/sau reasigurare, nu poate fi invocată de
asigurător (reasigurător) pentru anularea contractului de asigurare şi/sau
reasigurare.
Articolul 45. Reorganizarea şi lichidarea
asigurătorului
(reasigurătorului)
(1) Reorganizarea asigurătorului (reasigurătorului) se efectuează cu avizul
scris al Autorităţii de supraveghere. Asigurătorul (reasigurătorul) constituit
prin reorganizare începe activitatea numai după obţinerea licenţei în condiţiile
prezentei legi.
(2) Prinreorganizarea asigurătorului poate fi creată doar societate
de asigurare.
(3) Asigurătorul intră în lichidare prin hotărîre a adunării generale a
acţionarilor sau prin hotărîre judecătorească, precum şi în cazul prevăzut la
art.27.
[Art.45 al.(3) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (4) În cazul asigurătorului aflat în procedură de lichidare, creanţele creditorilor de asigurări au prioritate absolută faţă de alte creanţe în ceea ce priveşte: a) activele admise să acopere rezervele tehnice, inclusiv matematice, ale acestui asigurător, din care se satisfac în mod primordial creanţele asiguraţilor, şi b) totalitatea activelor asigurătorului, cu excepţia: 1) creanţelor angajaţilor asigurătorului ce se lichidează privind plata salariului pentru perioada de pînă la 6 luni precedente adoptării hotărîrii de lichidare; 2) creanţelor faţă de bugetul public naţional pentru perioada de pînă la un an precedent adoptării hotărîrii de lichidare; 3) creanţelor faţă de Ministerul Finanţelor pentru împrumuturile acordate sub garanţia statului; 4) creanţelor deţinute de sistemele de asigurare socială. [Art.45 al.(4) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] Articolul 46.
Fondul
naţional de garanţie
(1) În vederea protejării intereselor asiguraţilor, beneficiarilor asigurării şi
terţelor persoane păgubite, prin contribuţia asigurătorilor se constituie Fondul
naţional de garanţie, destinat plăţilor de indemnizaţii rezultate din
contractele de asigurare benevolă (facultativă) şi
obligatorie, încheiate în condiţiile prezentei legi, în cazul constatării
insolvabilităţii asigurătorului.
[Art.46 al.(1) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(2) Fondul naţional de garanţie se formează din contribuţiile anuale depuse de
asigurători proporţional volumului de prime
subscrise.
(3) Contribuţia la Fondul naţional de garanţie se calculează, se ţine la
evidenţă, se varsăşi se raportează de către asigurător separat,
pentru asigurările generale şi, respectiv, pentru asigurările de
viaţă.
(4) În scopul unei fructificări cît mai bune, disponibilităţile Fondului
naţional de garanţie se vor plasa în bănci comerciale, licenţiate de
Banca Naţională a Moldovei, în instrumente ale pieţei monetare, în valori
mobiliare de stat, precum şi în alte plasamente sau alocaţii stabilite de
legislaţia în vigoare.
[Art.46 al.(4) modificat prin LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12 art.330]
(5) Constituirea, administrarea şi utilizarea Fondului naţional de garanţie se
efectuează în conformitate cu Legea privind Fondul naţional de garanţie.
Capitolul
IV
INTERMEDIARII
ÎN ASIGURĂRI ŞI/SAU
ÎN REASIGURĂRI Articolul 47.
Intermediarii în asigurărişi/sau în reasigurări
(1) În condiţiile prezentei legi, intermediari în asigurări sînt agenţii de
asigurare, agenţii bancassurance şi
brokerii de asigurare, iar intermediari în reasigurări sînt brokerii de
reasigurare.
[Art.47 al.(1) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(2) Intermediarul în asigurări şi/sau în reasigurări este obligat să pună la
dispoziţia clienţilor, anterior încheierii, modificării sau reînnoirii
contractului de asigurare sau de reasigurare, cel puţin următoarele informaţii
referitor la:
a) denumirea sa (numele său);
b) sediul său (adresa);
c) licenţa pe care o deţine;
d) contractul încheiat cu asigurătorul, în cazul în care este agent de
asigurare sau agent bancassurance;
[Art.47 al.(2), lit.d) modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
e) procedura de soluţionare a eventualelor litigii dintre el şi clienţi.
(21) Sediul, filiala (reprezentanţa), altă subdiviziune a intermediarului în asigurări vor corespunde cerinţelor stabilite la art. 33 alin. (4). [Art.47 al.(21) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(3) Primele de asigurare achitate de către asigurat prin intermediarul în
asigurări se consideră transferate asigurătorului la momentul plăţii.
Despăgubirile de asigurare sau indemnizaţiile de asigurare achitate de
asigurător prin intermediarul în asigurări se consideră transferate asiguraţilor
în momentul în care aceştia leîncasează efectiv.
(31) Intermediarii în asigurări şi/sau reasigurări efectuează încasările şi plăţile făcute în numele sau în contul asiguraţilor (reasiguraţilor), reprezentînd prime ori despăgubiri şi/sau îndemnizaţii de asigurare (reasigurare), prin conturi bancare, altele decît conturile prin care îşi desfăşoară activitatea curentă. [Art.47 al.(31) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (32) Disponibilităţile din conturile bancare prevăzute la alin. (31) se utilizează în exclusivitate pentru satisfacerea obligaţiilor faţă de asigurători pentru sumele încasate cu titlu de prime de asigurare (reasigurare) ori faţă de asiguraţi (reasiguraţi) sau beneficiari pentru sumele încasate cu titlu de despăgubiri şi/sau indemnizaţii de asigurare. [Art.47 al.(32) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (33) Orice intermediar în asigurări şi/sau în reasigurări care nu a depus la asigurător/reasigurător sumele încasate cu titlu de prime de asigurare (reasigurare), după 30 de zile lucrătoare de la scadenţa prevăzută în contractul de mandat, este prezumat a fi în insolvabilitate din cauza încetării plăţilor, iar asigurătorul (reasigurătorul) va solicita instanţei de judecată încasarea forţată a sumelor datorate. [Art.47 al.(33) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(4) În caz de insolvabilitate a intermediarului în asigurări, sumele prevăzute
la alin.(3) se transferă în conturi bancare separate, utilizate exclusiv pentrusatisfacerea
creanţelor creditorilor prevăzuţi la acelaşi
alin.(3).
(5) Calitatea de agent de asigurare sau agent bancassurance este
incompatibilă cu cea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare.
[Art.47 al.(5) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(6) Nu se permite activitatea de intermediere pentru încheierea pe teritoriul
Republicii Moldova a unui contract de asigurare în numele asigurătorului
nerezident al ei.
(7) Intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări sînt obligaţi să instituie reguli şi proceduri de verificare, să asigure instruirea continuă a personalului propriu, a subagenţilor şi a asistenţilor în brokeraj, în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului prin intermediul activităţii de asigurare. [Art.47 al.(7) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] Articolul 48. Activitatea
agentului de asigurare,
a agentului bancassurance [Art.48 denumirea în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(1) Agentul de asigurare este persoană fizică sau persoană juridică ce deţine
din partea unui asigurător o autorizaţie valabilă, scrisă, denumită în prezenta
lege contract de mandat, pentru a acţiona în numele
acestuia.
(2) Agentul de asigurare persoană fizică trebuie să întrunească următoarele
condiţii:
a) să dispună de pregătire profesională de specialitate şi/sau de competenţă, de
cunoştinţe şi aptitudini în domeniul acestei activităţi,
confirmate prin certificatul de calificare în asigurări obţinut în conformitate cu actele
normative ale autorităţii de supraveghere;
[Art.48 al.(2), lit.a) modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
b) să dispună de un contract de asigurare de răspundere civilă profesională în
vigoare în valoare de cel puţin 5 milioane de lei pentru fiecare solicitare de
daune şi în valoare globală de 10 milioane de lei pe an pentru totalitatea
solicitărilor de daune, nefiind admisă franşiza, sau
de o garanţie echivalentă furnizată de un asigurător în al cărui nume activează
sau al cărui împuternicit este;
[Art.48 al.(2), lit.b) modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
c) să nu aibă antecedente penale nestinse.
d) să prezinte informaţia privind activitatea sa în modul stabilit prin actele normative ale autorităţii de supraveghere. [Art.48 al.(2), lit.d) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(3) Agentul de asigurare persoană juridică trebuie să întrunească următoarele
condiţii:
a) să aibă ca obiect de activitate numai intermedierea în
asigurări;
b) să dispună de un contract de asigurare de răspundere civilă profesională în
vigoare în valoare de cel puţin 5 milioane de lei pentru fiecare solicitare de
daune şi în valoare globală de 10 milioane de lei pe an pentru totalitatea
solicitărilor de
daune, franşiza admisă fiind în limita capitalului propriu
al agentului,
sau de o garanţie echivalentă furnizată de un asigurător în al cărui nume
activează sau al cărui împuternicit este;
[Art.48 al.(3), lit.b) modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
c) să nu fi fost declarat anterior insolvabil şi să nu facă obiectul unei
proceduri de reorganizare şi/sau de insolvabilitate la data solicitării
autorizaţiei de la asigurător;
d) să cuprindă obligatoriu în denumire sintagma "agent de
asigurare";
e) să aibă asociaţi şi/sau acţionari, precum şi persoane cu funcţie de
răspundere, fără antecedente
penalenestinse;
f) administratorul să întrunească condiţiile de pregătire şi de experienţă
pentru această funcţie şi să deţină certificatul de
calificare în asigurări obţinut în conformitate cu actele
normative emise de autoritatea de supraveghere;
[Art.48 al.(3), lit.f) modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
g) să înfiinţeze şi să ţină un registru al subagenţilor, al cărui regim, a cărui
formă şi al cărui conţinut vor fi stabilite prin acte normative ale autorităţii
de supraveghere emise întru aplicarea prezentei legi.
h) să-şi desfăşoare activitatea prin subagenţi care corespund cerinţelor de instruire profesională şi deţin certificatul de calificare în asigurări obţinut în conformitate cu actele normative ale autorităţii de supraveghere; [Art.48 al.(3), lit.h) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] i) să prezinte raportările financiare şi specializate în modul stabilit prin actele normative ale autorităţii de supraveghere. [Art.48 al.(3), lit.i) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (31) Agentul bancassurance trebuie să întrunească următoarele condiţii: a) să fie o bancă comercială, o asociaţie de economii şi împrumut, o organizație de microfinanțare sau o persoană juridică care practică activitatea de leasing, care activează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova; [Art.48 al.(31) lit.a) modificată prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] b) să dispună de un contract de asigurare de răspundere civilă profesională valabil în valoare de cel puţin 5 milioane de lei pentru fiecare solicitare de daune şi în valoare globală de 10 milioane de lei pe an pentru totalitatea solicitărilor de daune, franşiza nefiind admisă, sau de o garanţie echivalentă furnizată de asigurătorul (asigurătorii) în al cărui (căror) nume activează; c) să nu fi fost declarat anterior insolvabil şi să nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare, insolvabilitate sau de lichidare la data solicitării mandatului de la asigurător; d) să dispună de personal cu pregătire profesională de specialitate şi aptitudini în domeniul activităţii de intermediere în corespundere cu actele normative ale autorităţii de supraveghere. [Art.48 al.(31) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(4) Asigurătorul este obligat să înfiinţeze şi să ţină un registru special,
denumit Registru al agenţilor de asigurare şi al agenţilor
bancassurance, atît
în sistem computerizat, cît şi pe suport de hîrtie, cu arhivarea obligatorie a
tuturor modificărilor.
[Art.48 al.(4) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(5) Datele înscrise în Registrul agenţilor de
asigurare şi al agenţilor bancassurance
se transmit în sistem computerizat Autorităţii de supraveghere, precum şi
asociaţiei sau uniunii profesionale din care face parte asigurătorul, sînt
accesibile permanent publicului la sediul şi pe web site-ul asigurătorului,
al asociaţiei sau al uniunii profesionale şi se verifică periodic de
autoritatea de supraveghere.
[Art.48 al.(5) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(6) Cerinţele profesionale pe care trebuie să le
întrunească agentul de asigurare persoană fizică şi persoană
juridică şi agentul bancassurance,
datele ce se înscriu în Registrul agenţilor de
asigurare şi al agenţilor bancassurance,
obligaţiile asigurătorilor privind supravegherea acestor agenţi, alte
informaţii referitoare la ei se stabilesc prin actele normative ale
Autorităţii de supraveghere.
[Art.48 al.(6) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(7) Un agent de asigurare persoană fizică sau persoană
juridică nu poate intermedia aceleaşi clase de asigurări decît pentru un
singur asigurător.
(8) Dacă un asigurat are încheiată o asigurare prin
intermediul unui agent de asigurare, agent
bancassurance,
asigurătorul în al cărui nume acţionează agentul de asigurare,
agentul bancassurance
este responsabil faţă de asigurat pentru toate actele sau omisiunile
agentului.
[Art.48 al.(8) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Articolul 49.
Activitatea brokerului de asigurare
şi/sau
de
reasigurare
(1) În calitate de broker de asigurare şi/sau de
reasigurare poate activa orice persoană juridică organizată sub formă de
societate pe acţiuni ori de societate cu răspundere limitată, care dispune
de licenţă de activitate, eliberată în condiţiile Legea privind
reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător,
precum şi în condiţiile prezentei legi.
[Art.49 al.(1) modificat prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75]
(2) Brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare trebuie
să întrunească următoarele
condiţii:
a) să corespundă cerinţelor prevăzute la alin.(1);
b) să dispună de un capital social, vărsat în formă
bănească, a cărui valoare nu poate fi mai mică
de 100000
de lei;
[Art.49 al.(2) lit.b) modificată prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
c) să dispună de un contract în vigoare de asigurare de
răspundere civilă profesională în valoare de cel puţin 10 milioane de lei
pentru fiecare solicitare de daune şi în valoare globală de 15 milioane de
lei pe an pentru totalitatea solicitărilor de daune,
franşiza admisă în contract fiind în limita capitalului propriu al brokerului;
[Art.49 al.(2), lit.c) modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
d) să desfăşoare doar activitate de broker de asigurare
şi/sau de reasigurare;
e) să păstreze şi să pună la dispoziţia Autorităţii de
supraveghere, la cerere, registrele şi înregistrările contabile care să
evidenţieze şi să clarifice operaţiunile efectuate în activitatea sa;
f) să aibă un personal cu funcţie de
răspundere care să corespundă criteriilor de pregătire şi de experienţă stabilite prin
actele normative ale autorităţii de supraveghere, iar administratorul şi personalul
propriu cu atribuţii de intermediere să deţină certificatul de calificare în asigurări
obţinut în condiţiile actelor normative ale autorităţii de supraveghere;
[Art.49 al.(2), lit.f) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
g) să înfiinţeze şi să ţină Registrul asistenţilor în
brokeraj, al cărui regim, a cărui formă şi al cărui conţinut se stabilesc
prin actul normativ al Autorităţii de supraveghere, emise întru aplicarea
prezentei legi;
h) să prezinte raportările
financiare şi specializate,
altă informaţie privind activitatea sa, în modul stabilit prin actele
normative ale Autorităţii de supraveghere;
[Art.49 al.(2), lit.h) modificată prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
i) să nu fi fost declarat anterior insolvabil şi să nu
facă obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară şi/sau de
insolvabilitate la data solicitării
licenţei.
(3) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare nu pot
desfăşura activitate prin agenţi de asigurare persoane fizice sau persoane
juridice ori subagenţi, ci numai prin personal propriu sau prin asistenţi de
brokeraj.
(31) Dacă se consideră prejudiciat de modul de îndeplinire a mandatului de brokeraj, clientul are dreptul să solicite modificarea acestuia prin înţelegere amiabilă, iar în cazul în care nu se ajunge la niciun acord, are dreptul să revoce mandatul. În toate cazurile, clientul trebuie să-şi argumenteze solicitarea în scris, printr-un preaviz trimis cu cel puţin: a) 10 zile calendaristice înainte de data de solicitare a înţelegerii amiabile sau b) 30 de zile calendaristice înainte de data de revocare a mandatului. [Art.49 al.(31) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (32) Asistentul în brokeraj nu are dreptul să desfăşoare anumite activităţi necesare pentru îndeplinirea mandatului de brokeraj în contrapartidă, inclusiv să încheie contracte de asigurare în numele reprezentatului cu sine însuşi, nici în nume propriu. [Art.49 al.(32) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(4) Personalul propriu al brokerului de asigurare şi/sau
de reasigurare care are drept atribuţie principală intermedierea
contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare şi asistenţii în brokeraj
vor fi înscrişi în registrul prevăzut la alin.(2)
lit.g).
(5) Brokerul de asigurare şi/sau
reasigurare ori angajatul său nu poate fi acţionar semnificativ sau persoană cu funcţie
de răspundere a unui asigurător (reasigurător), a unui agent de asigurare sau a unui
agent bancassurance. Asigurătorul (reasigurătorul), agentul de asigurare sau agentul
bancassurance, precum şi angajaţii lor nu pot fi deţinători de valori mobiliare, de cote
ale unui broker de asigurare şi/sau de reasigurare şi nici persoane cu funcţie de
răspundere ale acestuia.
[Art.49 al.(5) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (51) Fondatorii şi angajaţii brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare nu pot ocupa concomitent funcţii în cadrul asigurătorului (reasigurătorului). [Art.49 al.(51) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (52) Se interzice participarea asigurătorului (reasigurătorului), precum şi a angajaţilor lui, la constituirea sau la activitatea brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare. [Art.49 al.(52) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(6) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare, avînd
împuterniciri din partea asigurătorilor şi/sau reasigurătorilor, au dreptul
să colecteze primele de asigurare şi/sau de reasigurare, să plătească în
numele lor despăgubiri în moneda prevăzută în contractul de asigurare şi/sau
de reasigurare, după caz, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, să
emită documente de asigurare sau de reasigurare în numele asigurătorului sau
al reasigurătorului, după caz.
(61) Brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare este obligat să transfere asigurătorului și/sau reasigurătorului primele de asigurare şi/sau de reasigurare colectate în numele acestuia în termenul de scadență prevăzut în contractul de mandat. [Art.49 al.(61) introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(7) În cazul constatării incapacităţii de plată a
asigurătorului (reasigurătorului), brokerul de asigurare şi/sau de
reasigurare este obligat să informeze imediat autoritatea de
supraveghere.
(8) Ţinerea evidenţei contabile şi controlul intern al
brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare se vor efectua în conformitate
cu prevederile art.39 alin.(1), (2), (5) şi (6).
[Art.49 al.(8) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(9) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurarese
pot asocia în uniuni profesionale şi pot adera la uniuni internaţionale de
profil, cu respectarea obligaţiilor ce decurg din actele constitutive ale
acestora.
Articolul 50. Licenţierea
brokerului de asigurare
şi/sau
de
reasigurare
(1) Pentru obţinerea licenţei de activitate, brokerul de
asigurare şi/sau de reasigurare va prezenta, suplimentar la actele prevăzute
în Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător,
următoarele documente:
[Art.50 al.(1) modificat prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75]
a) actul de proprietate sau contractul de locaţiune a
imobilului în care se va desfăşura activitatea
licenţiată;
b) contractul de asigurare de răspundere civilă
profesională;
c) certificatul bancar ce confirmă depunerea integrală a
capitalului social.
d) documentele ce confirmă corespunderea persoanelor cu funcţie de răspundere cerinţelor stabilite prin actele normative ale autorităţii de supraveghere. [Art.50 al.(1), lit.d) introdusă prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(2) În cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii
declaraţiei şi a documentelor anexate, autoritatea de
supraveghere
va decide asupra eliberării licenţei.
[Art.50 al.(2) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] [Art.50 al.(2) modificat prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75] (21) Licenţa pentru activitatea de intermediere în asigurări în calitate de broker de asigurare şi/sau reasigurare se acordă pe un termen nelimitat. [Art.50 al.(21) introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] (3) Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea de intermediere în asigurări în calitate de broker de asigurare şi/sau de reasigurare este de 3250 lei şi se varsă la bugetul autorităţii de supraveghere. [Art.50 al.(3) modificat prin LP158 din 05.07.12, MO155-159/27.07.12 art.514; în vigoare 27.07.12] [Art.50 al.(3) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] [Art.50 al.(3) introdus prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75] (4) Taxa de reperfectare a licenţei pentru activitatea de intermediere în asigurări în calitate de broker de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi taxa pentru eliberarea copiei sau duplicatului acesteia se varsă la bugetul autorităţii de supraveghere. [Art.50 al.(4) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] [Art.50 al.(4) introdus prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75] Articolul 501. Suspendarea licenţei brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare Suspendarea licenţei brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare se efectuează în conformitate cu Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, precum şi în cazul nerespectării prevederilor art. 49 alin. (61) din prezenta lege. [Art.501 introdus prin LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
Articolul 51. Retragerea
licenţei brokerului
de asigurare şi/sau de reasigurare Retragerea licenţei brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare se efectuează în conformitate cu Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, precum şi în cazul în care: a) brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare a încălcat prevederile art. 49 alin. (3) şi (5) din prezenta lege; b) brokerul de asigurare şi/sau reasigurare nu a început să activeze timp de un an de la data eliberării licenţei ori nu mai activează timp de peste 12 luni; c) instanţa de judecată a emis o hotărîre de intentare a procesului de insolvabilitate sau de încetare a activităţii brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare. [Art.51 în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484] [Art.51 în redacţia LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75]
Articolul 52.
Denumirea brokerului de asigurare
şi/sau
de
reasigurare
(1) Denumirea brokerului de asigurare şi/sau de
reasigurare trebuie să conţină una din sintagmele: "broker de
asigurare", "broker de asigurare - reasigurare" sau "broker de
reasigurare", după caz.
(2) Nu se admite folosirea în denumirea brokerului de
asigurare şi/sau de reasigurare a însemnelor identice ori asemănătoare
însemnelor din denumirile brokerilor înfiinţaţi anterior dacă denumirea
primului poate fi confundată cu aceste
denumiri.
[Art.52 al.(3)-(4) abrogate prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Articolul 53.
Responsabilităţile
brokerului de asigurare
şi/sau de
reasigurare
(1) În cadrul activităţii sale de intermediere în
asigurări şi reasigurări, brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare
reprezintă interesele asiguratului (reasiguratului). Anterior încheierii
contractului de asigurare (reasigurare), brokerul de asigurare şi/sau de
reasigurare oferă explicaţii şi recomandări privind condiţiile,
termenele, limitele sau excepţiile contractului şi prima de asigurare
sau reasigurare.
(2) Brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare
intermediază încheierea contractului de asigurare (reasigurare) doar cu
asigurătorul (reasigurătorul) licenţiat în conformitate cu prezenta
lege.
(3) Brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare
informează asigurătorul (reasigurătorul) referitor la propunerile
asiguratului (reasiguratului) privind contractul de asigurare sau
reasigurare.
(4) Brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare
poartă răspundere faţă de asigurat (reasigurat) pentru pierderile
suportate de acesta dacă pierderile au fost cauzate prin neglijenţă şi
dezinformare sau prin alte omisiuni propriifaţă de asigurat
(reasigurat).
(5) Autoritatea de supraveghere, în temeiul prezentei
legi, va elabora acte normative privind alte responsabilităţi şi
obligaţii ale brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare, sistemul de
raportare, protecţia consumatorului şi confidenţialitatea
informaţiei.
Articolul 531. Excepţii în activitatea de intermediere în asigurări Prevederile art. 47–53 nu se aplică persoanelor care oferă servicii de intermediere pentru contracte de asigurare dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) contractul de asigurare impune numai cunoaşterea acoperirii de asigurare; b) contractul de asigurare nu este un contract de asigurare de viaţă; c) contractul de asigurare nu acoperă niciun risc de răspundere civilă; d) principalul gen de activitate a persoanei nu este intermedierea în asigurări; e) asigurarea este complementară produsului sau serviciului oferit de orice prestator, în cazul în care asigurarea respectivă oferă acoperire pentru: – riscul de defectare, pierdere sau avariere a bunurilor furnizate de prestatorul respectiv sau – avarierea sau pierderea bagajelor ori alte riscuri legate de o călătorie a cărei rezervare s-a făcut la prestatorul respectiv, chiar dacă asigurarea este o asigurare de viaţă sau o asigurare a riscului de răspundere civilă, cu condiţia că acoperirea să fie auxiliară asigurării principale pentru riscurile asociate călătoriei; f) valoarea primei anuale nu depăşeşte 8000 de lei, iar durata totală a contractului de asigurare, inclusiv cu toate reînnoirile, nu este mai mare de 5 ani. [Art.531 introdus prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Capitolul
V
RĂSPUNDERI
ŞI SANCŢIUNI
Articolul 54. Răspunderea și sancțiuni
(1) Sînt considerate încălcări pe piaţa asigurărilor nerespectarea prevederilor imperative ale prezentei legi, ale Legii nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ale altor acte legislative, ale actelor normative din domeniul asigurărilor, nerespectarea condiţiilor de licenţiere, a prescripțiilor emise întru conformarea activității, neexecutarea sancţiunilor şi măsurilor de redresare și remediere financiară impuse, precum şi faptele stabilite expres în Codul contravenţional şi în Codul penal. (2) În caz de constatare a încălcărilor menționate la alin. (1), autoritatea de supraveghere poate aplica asigurătorului (reasigurătorului), intermediarilor în asigurări și/sau reasigurări sau altor participanți la piața asigurărilor următoarele sancţiuni: a) avertisment; b) amendă contravențională aplicată persoanei cu funcție de răspundere a asigurătorului (reasigurătorului) sau a intermediarului în asigurări și/sau reasigurări; c) amendă de pînă la 1% din capitalul social minim aplicată asigurătorului (reasigurătorului) şi de pînă la 20% din capitalul social minim aplicată brokerului de asigurare și/sau de reasigurare; d) limitarea operațiunilor, prin aplicarea măsurilor prevăzute la art. 42 alin. (5) și/sau alin. (6), pentru o anumită perioadă; e) suspendarea sau retragerea calității de persoană cu funcție de răspundere, aprobată în prealabil de către autoritatea de supraveghere; f) suspendarea sau retragerea parţială sau totală a licenței. În cazul retragerii parțiale a licenței, asigurătorul (reasigurătorul) nu poate solicita o nouă licență în limitele clasei sau claselor de asigurare pentru care licența a fost retrasă pentru o perioadă de un an din data aplicării sancțiunii. (3) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) pot fi aplicate concomitent cu măsurile de redresare, remediere sau administrare specială, prevăzute de prezenta lege, sau independent de acestea. (4) Aplicarea sancţiunilor conform alin. (2) nu exclude posibilitatea aplicării sancţiunilor contravenţionale şi a pedepselor conform Codului contravenţional şi, respectiv, Codului penal. (5) Avertismentul prevăzut la alin. (2) lit. a) include, de regulă, informarea despre încălcările constatate, cerinţa de lichidare în termenul stabilit a încălcărilor şi recomandări privind modul de înlăturare a acestora, precum şi atenţionarea asupra posibilităţii de aplicare a unor sancţiuni mai aspre şi/sau a altor măsuri de remediere în cazul neînlăturării în termenul stabilit a încălcărilor constatate sau în cazul comiterii repetate a acestora, și se aplică la constatarea pentru prima dată a încălcării care nu afectează drepturile și interesele consumatorilor. (6) Avertismentul poate fi aplicat concomitent cu alte sancţiuni prevăzute la alin. (2) sau independent de acestea. (7) Autoritatea de supraveghere va reglementa prin act normativ principiile de aplicare graduală a sancţiunilor menționate la alin. (2), ţinînd cont de impactul asupra stabilităţii activităţii de asigurare în Republica Moldova, de drepturile și interesele consumatorilor, profilul de risc al asigurătorului (reasigurătorului), de categoriile de asigurări practicate, gravitatea încălcării comise, de împrejurările în care a fost săvîrşită încălcarea şi de scopul urmărit. (8) Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. b)–f) se aplică prin decizie a autorității de supraveghere. Amenda aplicată asigurătorului (reasigurătorului) sau brokerului de asigurare și/sau de reasigurare se face venit la bugetul autorității de supraveghere. [Art.54 în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142] [Art.54 modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
Articolul 55.
Supravegherea participanților profesioniști
a piața asigurărilor [Art.55 denimirea în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(1) Supravegherea participanţilor profesionişti la
piaţa asigurărilor se efectuează
prin:
a) control al
documentelor;
b) controale şi
analize din oficiu, controale şi inspecţii în teren;
[Art.55 al.(1), lit.b) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
c) intervenţii în limita împuternicirilor atribuite
prin prezenta lege.
(2) În cadrul supravegherii, autoritatea de
supraveghere solicită participanţilor profesionişti la piaţa
asigurărilor orice informaţie şi document pentru îndeplinirea eficientă
a sarcinilor încredinţate sub acest
aspect.
(3) În vederea exercitării funcţiilor de control şi
asigurării unei supravegheri eficiente, participanţii profesionişti la
piaţa asigurărilor, autorităţile publice, organizaţiile şi
întreprinderile sînt obligate să prezinte autorităţii de supraveghere
orice informaţie sau document solicitat pentru executarea prezentei
legi.
(4) Controalele şi
analizele din oficiu, controalele şi inspecţiile în teren se efectuează de către autoritatea
de supraveghere în conformitate cu procedura stabilită prin actele sale normative.
[Art.55 al.(4) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(5) Participanţii
profesionişti la piaţa asigurărilor sînt obligaţi să asigure cooperarea şi colaborarea cu
autoritatea de supraveghere la atingerea obiectivelor supravegherii. Participanţii
profesionişti la piața asigurărilor trebuie să facă posibilă chestionarea oricărui angajat,
să asigure accesul la toate documentele şi la alte surse de informaţie necesare
supravegherii. Orice persoană care obstrucţionează efectuarea supravegherii în cadrul
exercitării atribuţiilor autorităţii de supraveghere, care instigă la, provoacă sau
facilitează obstrucţionarea efectuării supravegherii încalcă prin aceste acţiuni prezenta
lege şi urmează a fi sancţionată în corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare.
[Art.55 al.(5) în redacția LP4 din 23.02.16, MO79-89/01.04.16 art.142]
(6) Persoana care efectuează controlul activităţii
asigurătorului (reasigurătorului), brokerului de asigurare şi/sau de
reasigurare poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia în vigoare,
pentru divulgarea informaţiilor, obţinute pe parcursul controlului, ce
constituie secret al asigurării sau secret
comercial.
(7) Autorităţile publice care exercită controlul
asigurătorilor (reasigurătorilor) şi brokerilor de asigurare şi/sau de
reasigurare, în limitele împuternicirilor prevăzute de actele
legislative, vor comunica autorităţii de supraveghere încălcările
legislaţiei în domeniul
asigurărilor.
(8) Autoritatea de supraveghere, personalul ei poartă
răspundere disciplinară, administrativă, civilă şi penală pentru
deciziile şi acţiunile lor care au periclitat neîntemeiat activitatea
asigurătorilor sau le-au cauzat prejudicii.
Capitolul
VI
DISPOZIŢII
FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 56
(1) În problemele ce ţin de reglementarea activităţii
de asigurare şi reasigurare, se aplică prevederile prezentei
legi.
(2) Asupra situaţiilor nereglementate de prezenta
lege se aplică normele legislaţiei civile în
vigoare.
Articolul 57
(1) Asigurătorii care, la data intrării în vigoare a
prezentei legi, dispun de licenţe pentru desfăşurarea activităţii în
domeniul asigurărilor sînt autorizaţi să-şi continue activitatea în
următoarele 12 luni, termen în care se vor conforma prevederilor
prezentei legi, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(4)-(7).
(2) Licenţele de activitate în domeniul asigurărilor,
obţinute în condiţiile legislaţiei în vigoare pînă la intrarea în
vigoare a prezentei legi, cu un termen de valabilitate care depăşeşte
termenul stabilit la alin.(1) îşi păstrează valabilitatea pînă la
expirarea termenului pentru care au fost eliberate.
(3) Asigurătorii care la data
intrării în vigoare a prezentei legi au asumate obligaţii contractuale pe tipurile
de asigurare incluse în categoria „asigurări de viaţă” şi pe tipurile de asigurare
incluse în categoria „asigurări generale” îşi vor desfăşura activitatea respectînd
prevederile art. 38 alin. (2)–(8).
[Art.57 al.(3) în redacţia LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(4) Asigurătorii care, la data intrării în vigoare a
prezentei legi, deţin licenţe pentru practicarea activităţii de
asigurare:
a) se vor conforma prevederilor art.8 şi art.20
alin.(1) şi art.31 alin.(6) în termen de 5 anide la data
intrării în vigoare a prezentei legi;
b) trebuie să dispună de un capital social nu mai mic
de:
4 milioane de lei -peste un an de la data
intrării în vigoare a prezentei legi;
6milioane de lei -peste 2 ani
de la data intrării în vigoare a prezentei
legi;
9milioane de lei -peste 3 ani
de la data intrării în vigoare a prezentei
legi;
12 milioane de lei -peste4
ani de la data intrării în vigoare a prezentei
legi;
15 milioane de lei -peste 5 ani de la
data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(5) Asigurătorii care, la data intrării în vigoare a
prezentei legi, deţin licenţă pentru practicarea asigurărilor de viaţă
şi intenţionează să-şi continue activitatea în categoria "asigurare de
viaţă" vor majora capitalul social conform alin.(4) lit. b), ţinînd cont
de coeficientul prevăzut la art.22 alin.(1) lit. b).
[Art.57 al.(6) abrogat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
(7) Prevederile art.49, 50 şi 51 se aplică după
expirarea a 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
termen în care societăţile comerciale a căror activitate, la această
dată, constă în prestarea serviciilor de consultanţă şi brokeraj în
domeniul asigurărilor se vor conforma articolelor nominalizate.
(8) Emisiunea acţiunilor asigurătorilor
(reasigurătorilor), ca urmare a executăriiprevederilor
art.20 alin.(1), este scutită de taxă de
înregistrare.
(9) Pînă la expirarea termenului indicat la alin.(4)
lit.a), prevederile prezentei legi se aplică tuturor asigurătorilor,
indiferent de forma lor juridică de
organizare.
(10) În cazul nerespectării prevederilor alin.(4) şi
(5), autoritatea de supraveghere poate iniţia procedura de
retragere a licenţei,
urmînd a fi aplicată procedura stabilită la art.27.
[Art.57 al.(10) modificat prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75]
(11) Asigurătorii care, în urma aplicării
prevederilor prezentei legi, încetează total sau parţial să-şi
desfăşoare activitatea şi nu au procedat la efectuarea transferului de
portofoliu în condiţiile prevăzute la art.35 rămîn a fi responsabili de
obligaţiile asumate, fără dreptul de a-şi asuma alte
obligaţii şi fără dreptul de a-şi schimba genul de
activitate, interdicţia fiind valabilă pînă la expirarea termenului ultimului
contract de asigurare din portofoliul deţinut.
[Art.57 al.(11) modificat prin LP94 din 26.04.12, MO149-154/20.07.12 art.484]
[Art.57 al.(12) exclus prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75]
Articolul 58
(1) Se abrogă capitolele I, II, III, V şi VI din
Legea nr.1508-XII din 15 iunie 1993 cu privire la
asigurări.
(2) Guvernul, în termen de 3 luni de la data
publicării prezentei
legi:
- va prezenta Parlamentului spre examinare proiectul
de
lege privind Fondul naţional de garantare;
[Art.58 al.(2), alineat modificat prin LP302-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.75]
- va prezenta Parlamentului propuneri privind
aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta
lege;
- va aduce actele sale normative în concordanţă cu
prezenta lege.
(3) Autoritatea de supraveghere va adopta, în termen
de 6 luni, actele normative prevăzute în prezenta
lege.
PREŞEDINTELEPARLAMENTULUI Marian LUPU
Nr.407-XVI. Chişinău, 21 decembrie 2006.
Anexa
nr.
1
CLASELE
DE
ASIGURĂRI
A. Asigurările de viaţă
Tipurile de asigurări care au obază
contractuală:
a) asigurările de viaţă, care includ:
asigurarea la termen de supravieţuire, asigurarea de deces,
asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces (mixtă de
viaţă), asigurarea de viaţă cu rambursarea primelor, asigurarea
de căsătorie, asigurarea de naştere;
b)
anuităţile;
c) asigurările de viaţă suplimentare:
asigurările de deces din accident, asigurările de vătămări
corporale, asigurările de incapacitate permanentă de muncă din
boală, asigurările de incapacitate permanentă de muncă din
accident, asigurările de incapacitate temporară de muncă din
boală, asigurările de incapacitate temporară de muncă din
accident, asigurările de spitalizare, asigurările de cheltuieli
medicale, asigurările de boli grave, asigurările de şomaj, cînd
acestea sînt subscrise suplimentar unui contract de asigurare de
viaţă;
d) asigurările permanente de sănătate.
Clasele de asigurări de viaţă
(inclusiv transmiterea şi primirea în reasigurare):
1. Asigurările de viaţă, anuităţile şi
asigurările de viaţă suplimentare prevăzute în prezentul
compartiment la lit.a)-d), cu excepţia celor prevăzute la pct.2
şi
3.
2. Asigurările de căsătorie, asigurările de
naştere.
3. Asigurările de viaţă şi anuităţile care
sînt legate de fondurile de investiţii, prevăzute în prezentul
compartiment la lit.a) şi b).
B. Asigurările generale
Clasele de asigurări generale:
1. Asigurările de accidente (inclusiv
accidentele de muncă şi bolile profesionale), pentru care se
acordă:
- despăgubiri
financiare;
- despăgubiri în natură;
- despăgubiri mixte (financiare şi în
natură);
- despăgubiri pentru vătămări corporale
suferite de persoane în timpul
transportului.
2. Asigurările de sănătate, pentru care se
acordă:
- despăgubiri
financiare;
- despăgubiri în natură;
- despăgubiri mixte (financiare şi în
natură).
3. Asigurările de vehicule terestre (altele
decît cele feroviare), care acoperă:
- daunele survenite la vehiculele terestre cu
motor;
- daunele survenite la vehiculele terestre
altele decît cele cu
motor.
4. Asigurările de vehicule de cale ferată,
care
acoperă:
- daunele survenite la vehiculele de cale
ferată care se deplasează sau transportă mărfuri ori
persoane.
5. Asigurările de nave aeriene, care
acoperă:
- daunele survenite la navele aeriene.
6. Asigurările de nave maritime, lacustre şi
fluviale, care
acoperă:
- daune survenite la navele fluviale;
- daune survenite la navele lacustre;
- daune survenite la navele maritime.
7. Asigurările de bunuri în tranzit, care
acoperă:
- daunele suferite de mărfuri, bagaje şi de
alte bunuri
transportate.
8. Asigurările de incendiu şi de alte
calamităţi naturale, care
acoperă:
- daunele suferite de proprietăţi şi de
bunuri (altele decît bunurile cuprinse în clasele 3, 4, 5, 6 şi
7) cauzate de:
-
incendiu;
-
explozie;
- furtună;
- alte fenomene naturale, în afara de
furtună;
- energie
nucleară;
- alunecări de
teren.
9. Alte asigurări de bunuri, care
acoperă:
- daunele suferite de proprietăţi şi bunuri
(altele decît bunurile cuprinse în clasele 3, 4, 5, 6 şi 7), în
cazul în care aceste daune sînt cauzate de furt, grindină sau
îngheţaltele decît cele prevăzute la pct. 8.
10. Asigurările de răspundere civilă auto,
care
acoperă:
- daunele ce rezultă din folosirea
autovehiculelor (inclusiv răspunderea transportatorului).
11. Asigurările de răspundere civilă avia,
care
acoperă:
- daunele care rezultă din folosirea navelor
aeriene (inclusiv răspunderea transportatorului).
12. Asigurările de răspundere civilă
maritimă, lacustră şi fluvială, care
acoperă:
- daunele care rezultă din folosirea navelor
maritime, lacustre şi fluviale (inclusiv răspunderea
transportatorului).
13. Asigurările de răspundere civilă
generală, care
acoperă:
- daunele din prejudiciul produs terţilor
altele decît cele menţionate la pct.10, 11 şi 12.
14. Asigurările de credite, care acoperă
următoarele
riscuri:
-
insolvabilitatea;
- creditul de
export;
- vînzarea în
rate;
- creditul
ipotecar;
- creditul
agricol.
15. Asigurările de garanţii
pentru:
- garanţiile
directe;
- garanţiile indirecte.
16. Asigurările de pierderi financiare, care
acoperă:
- riscurile de
şomaj;
- insuficienţa
veniturilor;
- pierderile datorate condiţiilor
meteorologice
nefavorabile;
- nerealizarea
beneficiilor;
- riscurile aferente cheltuielilor
curente;
- cheltuielile comerciale neprevăzute;
- deprecierea valorii de piaţă;
- pierderile de rentă sau alte venituri
similare;
- pierderile comerciale indirecte, altele
decît cele menţionate
anterior;
- pierderile financiare necomerciale;
- alte pierderi financiare, conform clauzelor
contractului de
asigurare.
17. Asigurările de protecţie juridică, ce
acoperă:
- cheltuielile aferente procedurii judiciare
şi alte cheltuieli cum ar fi: recuperarea pagubei suferite de
asigurat într-o procedură civilă sau penală, apărarea ori
reprezentarea asiguratului într-o procedură penală,
administrativă sau împotriva unei reclamaţii îndreptate
împotriva lui.
| |