|
LPM1553/1998 ID intern unic: 311819 | |
 Republica Moldova | |
| PARLAMENTUL | |
| LEGE
Nr. 1553
din 25.02.1998 | |
cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor faţă de călători | |
| Publicat :30.04.1998 în Monitorul Oficial Nr. 038 | |
Parlamentul adoptă prezenta lege. Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Raporturile reglementate de prezenta lege
(1) Prezenta lege reglementează raporturile în domeniul asigurării de răspundere civilă dintre organizaţiile de asigurare (asiguratori), transportatorii de călători cu mijloace detransport aerian, auto, feroviar şi fluvial (asiguraţi) şi călători.
(2) Obiect al asigurării este răspunderea civilă a transportatorilor pentru prejudiciul cauzat vieţii, sănătăţii şi bunurilor călătorilor.
(3) Prezenta lege nu se extinde asupra domeniului asigurării de răspundere civilă a proprietarilor mijloacelor de transport auto pentru prejudiciul cauzat terţilor şi bunurilor lor în urmaaccidentelorîn transport.
Asigurător este persoana juridică înregistrată în Republica Moldova, care deţine licenţă de activitate la categoria “asigurări generale”, cu dreptul de a practica activitate pentru clasele de asigurări 10, 11 şi/sau 12 specificate la compartimentul B din anexa nr.1 la Legea cu privire la asigurări. [Art.2 în redaţia LP251-XVI din 22.11.07, MO25-27/05.02.08 art.69]
Articolul 3. Asiguratul
Este consideratăasigurat persoana juridică, indiferent de tipul de proprietateşi forma de organizare juridică, ori persoana fizică care, în baza licenţei, obţinute în ordinea cuvenită, efectuează transportarea organizată a călătorilor cu transport aerian, auto, feroviar şi fluvial, a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilăfaţă de călători.
Articolul 4. Domeniul de aplicare a asigurării obligatorii de
răspundere civilă a transportatorilor faţă de călători
(1) Asigurareaobligatorie de răspundere civilă a transportatorilor seaplică latransportarea organizată a călătorilor cutransportul aerian, auto, feroviar şi fluvial.
(2) Asigurarea obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor faţă de călători nu se extinde asupra transportatorilor care efectuează transportarea călătorilor:
a) cu transportul auto urban, inclusiv cu taximetrele, şi transportul electric;
b) cu transportulauto suburban, cu bacul, precum şi cu transportul fluvial pe traseele pentru plimbări şi excursii.
Articolul 5. Cazul asigurat
Cazul asigurateste evenimentul la a cărui producere legislaţiaşi contractul de asigurare prevăd acordarea despăgubirii de asigurare.
Capitolul II
RAPORTURILE DE ASIGURARE
Articolul 6. Contractul de asigurare
(1) Transportatoriisînt obligaţi să încheie anual cu asiguratorii contracte de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor faţă de călători.
(2) Contractul de asigurare se încheie pînă la obţinerea licenţei de efectuare a transportărilor.
(3) Unele particularităţi ale asigurării în transportul aerian, precum şi în transportul auto internaţional trebuie să fie reflectate în contractul de asigurare şi să corespundăprevederilor acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(4) Contractul de asigurare acoperă răspunderea civilă a transportatorilor faţă de călătorii care corespund cerinţelor prevăzute la art.11 alin.(2).
[Art.6 al.4) în redacţia LP251-XVI din 22.11.07, MO25-27/05.02.08 art.69] Articolul 7. Prima de asigurare
(1) Prima deasigurarese stabileşte în cuantum de pînă la 1%din suma volumului anual de transportare a călătorilor.
(2) Procedura şi termenele depuneriiprimelor de asigurarese stabilesc în contractul de asigurare.
Capitolul III
LIMITELE RĂSPUNDERII ŞI PLATA DESPĂGUBIRII DE ASIGURARE
Articolul 8. Limitele răspunderii asiguratorului
(1) În cazul vătămării corporale sau decesului călătorului în urma accidentuluiîn transport, despăgubirea de asigurare se plăteşteîn mărimea prejudiciului efectiv cauzat, confirmat de organele competente şi de documenteleprivind cheltuielile suportate de victimă sau de reprezentanţii ei, limitată la un plafon egal cu echivalentul a 10000 de dolari S.U.A. (la data surveniriiefective a cazuluiasigurat), indiferent de tipul mijlocului de transport.
(2) Despăgubirea de asigurare pentru prejudiciul cauzat de vătămarea corporală sau decesul victimei va include:
a) cîştigul ratatîn timpul perioadei de incapacitate temporară de muncă,dar nu mai mult decît echivalentul a 20 de dolari S.U.A. pentru fiecare zi de incapacitate de muncă;
b) cheltuielile pentru tratament, procurarea de medicamente necesare, protezare şiîngrijire, confirmate de avizulinstituţiei medicale, precum şi cheltuielile de transport ale victimei şi, după caz, ale persoanei care o însoţeşte;
c) în cazul invalidităţii, în afară de plăţile prevăzute la lit.a) şi b), cîştigul ratat în toată perioada invalidităţii calculat după metodica aplicată în organele de asigurare socială;
d) cheltuielile de funeralii, conform tarifelor organelor gospodăriei comunale (rechizite de funeralii, transport şi servicii acordate de cimitir), cu excepţia cheltuielilor ce ţin deriturişi tradiţii locale;
e) partea cîştiguluide care, în cazul decesului victimei, aufost lipsitepersoanele inapte de muncă întreţinute de ea sau avînd dreptul la întreţinerea ei.
(21) În caz de vătămare corporală sau de deces al victimei, asigurătorul plăteşte despăgubiri de asigurare în condiţiile alin.(1), avînd dreptul la acţiune de regres pentru prejudiciile cauzate de autovehicule faţă de asigurătorul de răspundere civilă cu care persoana răspunzătoare de producerea accidentului de transport auto are încheiat contract de asigurare conform prevederilor Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. [Art.8 al.21) introdus prin LP251-XVI din 22.11.07, MO25-27/05.02.08 art.69] (3) În cazul deteriorării sau nimicirii totale a bunurilor în urma accidentului în transport, se compensează valoarea efectivă a bunurilor (bagajelor) deteriorate saunimicite, cucondiţia declarăriilor, echivalentă cu 20 de dolari S.U.A. pentru 1 kg de greutate a bagajului, dar nu mai mult decît echivalentul a 1000 de dolari S.U.A.
(4) Despăgubireade asigurare include şi cheltuielile suportatede asiguratlainvestigarea cazului asigurat şi la apărareajuridicăa intereselor asiguratului (călătorului).
Articolul 9. Răspunderea asiguratului
(1) În cazul în care este accidentat mijlocul de transport al transportatorului carenudispune de contract de asigurare sau contractul săude asigurare nu se extinde asupra acestuimijloc de transport, prejudiciul cauzat vieţii, sănătăţii sau bunurilor călătorilor sereparădecătre transportatorîn conformitate cu legislaţia.
(2) Despăgubirea de asigurare se plăteşte dincontulmijloacelor transportatorului şi în cazul constatării faptelor:
a) de transportare a unui număr de călători care depăşeştenormele stabilite de paşaportul transportului;
b) de transportare acălătorilor fără documente decălătoriesau alte documente care autentifică dreptul acestora la călătorie;
c) de exploatare a mijloacelor de transport defectate.
Articolul 10. Durata protecţiei prin asigurare
[Art.10 denumirea în redacţia LP251-XVI din 22.11.07, MO25-27/05.02.08 art.69] Despăgubireade asigurareprevăzută la art.8seacordăpentru prejudiciul cauzat călătorilor din momentul îmbarcării lor înmijlocul detransport la staţia de plecare şi pînă la momentulcoborîriidin mijloculdetransport la staţia terminus, inclusiv transbordările pe rută.
Articolul 11. Persoanele care au dreptul la despăgubirea de asigurare
(1) Repararea prejudiciului cauzat în urma accidentului în transport urmează a se face victimelor, iar în cazul decesului sau incapacităţii - moştenitorilor acestora sau altor reprezentanţi legali, lanotificarea asiguraţilor.
(2) Despăgubirea de asigurare prevăzută la alin.(1) se plăteşteîn cazurile cînd prejudiciul este cauzat:
a) călătorilor care efectuează călătorii în baza documentuluide călătorie;
b) călătorilor care efectuează călătorii fără achitare în baza legitimaţiei sau a altor documente, eliberate în conformitate cu legislaţia, care le autentifică dreptul la călătorie.
(3) Despăgubireadeasigurareseplăteşte şiîn cazurile cînd călătorii menţionaţi la alin.(2) nu locuiesc sau nu au viză de reşedinţă în Republica Moldova.
(4) Persoana care a beneficiat de despăgubiri de asigurare pentru prejudiciul cauzat de vătămarea corporală sau persoana care a beneficiat de despăgubiri de asigurare în legătură cu decesul victimei nu poate solicita asigurătorului de răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate de autovehicule plata despăgubirii de asigurare pentru prejudiciul compensat în condiţiile art.8 alin.(21). [Art.11 al.4) introdus prin LP251-XVI din 22.11.07, MO25-27/05.02.08 art.69] Articolul 12. Plata despăgubirii de asigurare
(1) Despăgubirea de asigurare se plăteşte în cuantumul valorii reale a prejudiciuluicauzat călătorului, în limitele sumelorprevăzutela art.8,în temeiul actului asupra accidentului în transport întocmit de organelecareefectueazăcontrolul asuprasecurităţiicirculaţiei, certificatuluieliberat de organizaţia autorizată să confirmedecesul sau să determine gradul de vătămare corporală, precum şi în temeiul documentelor care confirmă cheltuielile pentru tratament, procurarea de medicamente necesare, protezare şiîngrijire înlegătură cu cazul asigurat.
(2) Despăgubirea de asigurare se plăteşte asiguratului în cazulîn care acesta dovedeşte că a reparat prejudiciul cauzat victimei şi suma plătită nu urmează să fie recuperată prin acţiune în regres.
Capitolul IV
RĂSPUNDEREA PĂRŢILOR
Articolul 13. Examinarea litigiilor
Litigiile apărute din raporturile de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor pentru prejudiciul cauzat călătorilor se soluţionează în instanţa judecătorească. Participarea asiguratorului la proces este obligatorie.
Asigurătorul are dreptul să înainteze acţiune de regres persoanei răspunzătoare de cauzarea prejudiciilor în cazul: a) cauzării de prejudicii ca urmare a acţiunilor intenţionate ale asiguratului; b) cauzării de prejudicii ca urmare a comiterii de către asigurat a unor infracţiuni intenţionate, aflate în legătură cauzală directă cu producerea riscului asigurat; c) lipsei autorizaţiei pentru dreptul de a activa în domeniul transportului de călători sau lipsei permisului de conducere de categoria respectivă; d) cauzării de prejudicii ca urmare a consumului de alcool ori sub influenţa stupefiantelor. [Art.14 în redacţia LP251-XVI din 22.11.07, MO25-27/05.02.08 art.69]
Articolul 15. Refuzul de a plăti despăgubirea de asigurare
(1) Nu se repară prejudiciul cauzat, direct sau indirect, în urma:
a) operaţiilor militare şi consecinţelor lor, tulburărilor cu caracter demasăşi grevelor, actelor ilegale aleunor organizaţii politice şi ale persoanelor care sînt complici;
b) circumstanţelor deforţămajorăşicalamităţilor naturale (explozie nucleară, seism, fulger, uragan, inundaţie, alunecări de teren etc.);
c) utilizăriimijloacelor de transport în alte scopuri decît cele indicate în licenţa de activitate şi/sau în contractul de asigurare.
(2) Nu se repară prejudiciul cauzat prin pierderea sau distrugerea hîrtiilor de valoare, semnelor monetare, documentelor, manuscriselor, pietrelor preţioase şi semipreţioase, articolelor dinplatină, aur, argint, colecţiilor de filatelie, numismatică etc., dacă nuaufost declarate.
Articolul 16. Pretenţiile
Pretenţiile apărute dinraporturile de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor pentru prejudiciul cauzat călătorilor pot fi înaintate asiguratorilor respectivi în decursul a3 ani de la data survenirii efective a evenimentului asigurat.
Articolul 17. Răspunderea pentru încălcarea legii
Pentru încălcarea prezentei legi,subiecţii raporturilor de asigurareobligatorie de răspundere civilă a transportatorilor faţă de călători sînt traşi la răspundere conform legislaţiei.
Capitolul V
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 18
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
Articolul 19
Guvernul, întermende 6 luni, va aduce actele salenormativeîn concordanţă cu prezenta lege.
PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI Dumitru MOŢPAN
Chişinău, 25 februarie 1998.
Nr. 1553-XIII.
| |